moșnenesc definitie

2 intrări

13 definiții pentru moșnenesc

MOȘNENÉSC, -EÁSCĂ, moșnenești, adj. (În Evul Mediu, în Țara Românească) Care aparține moșnenilor (1), privitor la moșneni, de moșnean; răzeșesc, moștenesc. – Moșnean + suf. -esc.
MOȘNENÉSC, -EÁSCĂ, moșnenești, adj. (În orânduirea feudală, în Țara Românească) Care aparține moșnenilor (1), privitor la moșneni, de moșnean; răzeșesc, moștenesc. – Moșnean + suf. -esc.
MOȘNENÉSC, -EÁSCĂ, moșnenești, adj. (Rar) De moșneni, care aparține moșnenilor; răzeșesc. Puica era, de asemeni, neam moșnenesc din Padina buzoienilor. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 38.
moșnenésc (rar) adj. m., f. moșneneáscă; pl. m. și f. moșnenéști
moșnenésc adj. m., f. moșneneáscă; pl. m. și f. moșnenéști
MOȘNENÉSC adj. (IST.) răzeșesc, (înv.) moștenesc.
MOȘNENÍ vb. v. moșteni.
MOȘNENÉSC ~eáscă (~éști) înv. Care este caracteristic pentru moșneni; de moșneni; răzeșesc. /moșnean + suf. ~esc
moșnenésc, V. moștenesc.
1) moștenésc și moșnenésc, -eáscă adj. De moșnean, de răzeș: pămînt moșnenesc.
2) moștenésc și (vechĭ) moșnenésc v. tr. (d. moșnean, moștean). Capăt pin moștenire, îmĭ rămîne de la un mort: a moșteni de la părințĭ o casă, (fig.) un talent, o boală.
MOȘNENESC adj. răzeșesc, (înv.) moștenesc.
moșneni vb. v. MOȘTENI.

moșnenesc dex

Intrare: moșnenesc
moșnenesc adjectiv
Intrare: moșneni
moșneni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a