MLĂDIÁ, mlădiez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A (se) înclina, a (se) îndoi (ușor); a (se) legăna (ușor) într-o parte și în alta. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) modula. Mlădiez vocea. 3. Refl. Fig. A se adapta unei situații, a deveni conciliant, maleabil; a se supune. [Pr.: -di-a. – Prez. ind. și: mlắdii] – Din mlădiu.