Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru mla╚Ötin─â

ML├ü╚śTIN─é, mla╚Ötini, s. f. Depresiune natural─â de teren f─âr─â scurgere, ├«n care se adun─â ╚Öi stagneaz─â apa provenit─â din precipita╚Ťii, din inunda╚Ťii sau din p├ónza freatic─â; mlac─â. ÔÇô Din sl. *mla┼ítina.
ML├ü╚śTIN─é, mla╚Ötini, s. f. Depresiune natural─â de teren f─âr─â scurgere, ├«n care se adun─â ╚Öi stagneaz─â apa provenit─â din precipita╚Ťii, din inunda╚Ťii sau din p├ónza freatic─â; mlac─â. ÔÇô Din sl. *mla┼ítina.
ML├ü╚śTIN─é, mla╚Ötini, s. f. Depresiune natural─â de teren, ├«n care se adun─â apa f─âr─â a se putea scurge ╚Öi pe al c─ârei fund se formeaz─â n─âmol favoriz├«nd cre╚Öterea stufului ╚Öi a altor plante de ap─â. V. mocirl─â. Seceta verii ├«i adunase ├«ncet-├«ncet c─âtr─â mla╚Ötinile de la Cortal. SADOVEANU, O. VII 146. O, cocost├«rci... Bl├«nzi musafiri ai omului s─ârman. Am s─â v─â v─âd ╚Öi anul ─âsta oare Prin mla╚Ötini de smarald la v├«n─âtoare Umbl├«nd pe catalige de m─ârgean? ANGHEL-IOSIF, C. M. II 73. O╚Ötirea ├«l ajunse ├«ntr-o mla╚Ötin─â. ISPIRESCU, L. 155. ÔŚŐ Fig. Au fost vremuri ├«ndelungate c├«nd, tr─âind ├«n mla╚Ötina nelini╚Ötii. bietul muritor nu-╚Öi putea g─âsi ap─ârare fiin╚Ťei. SADOVEANU, P. 5. ÔÇô Pl. ╚Öi: mla╚Ötini (VLAHU╚Ü─é, R. P. 32), mla╚Ötine (NEGRUZZI, S. I 184, TEODORESCU, P. P. 354).
mláștină s. f., g.-d. art. mláștinii; pl. mláștini
mla╚Öt├şn─â s. f., g.-d. art. mla╚Öt├şnii; pl. mla╚Öt├şni
ML├ü╚śTIN─é s. (GEOGR.) 1. b─âltoac─â, mocirl─â, sm├órc, (rar) b─âltac, (pop.) rovin─â, (├«nv. ╚Öi reg.) b─âlti╚Ö, (reg.) bahn─â, b─âhni╚Ö, bulhac, mlac─â, mla╚Öni╚Ť─â, molastin─â, r├ót, t─âlb─âri╚Ť─â, t─âu, (prin Munt.) balhui, (prin Ban.) bar─â, (prin Bucov.) b─âl─â╚Ötioag─â, (prin Mold.) b├ólc, (Transilv. ╚Öi Mold.) m─ârghil─â, (Mold., Bucov. ╚Öi Transilv.) plo╚Ötin─â, (├«nv.) batac, b─âltin─â, palud─â, pi╚Ötelni╚Ť─â. (S-a ├«necat ├«n ~.) 2. mla╚Ötin─â oligotrof─â = molha╚Ö, tinov.
ML├ü╚śTIN─é ~i f. 1) Teren pe care se acumuleaz─â ╚Öi stagneaz─â apa provenit─â din ploi, din inunda╚Ťii sau din p├ónz─â freatic─â. 2) fig. Mediu social viciat; mocirl─â. [G.-D. mla╚Ötinii] /<sl. mla┼ítina
mlaștină f. grămadă de apă stătătoare. [V. mlacă].
ml├í╚Ötin─â f., pl. ─ş ╚Öi ml─â╚Ötin─ş (vsl. *mla┼í─Źina, dedus din mlaka, mla╚Ötin─â. V. mlac─â). Mocirl─â, pl├│╚Ötin─â, sm├«rc, loc b─âltos ma─ş ├«ntins.
MLA╚śTIN─é s. (GEOGR.) b─âltoac─â, mocirl─â, sm├«rc, (rar) b─âltac, (pop.) rovin─â, (├«nv. ╚Öi reg.) b─âlti╚Ö, (reg.) bahn─â, b─âhni╚Ö, bulhac, mlac─â, mla╚Öni╚Ť─â, molastin─â, r├«t, t─âlb─âri╚Ť─â, t─âu, (prin Munt.) balhui, (prin Ban.) bar─â, (prin Bucov.) b─âl─â╚Ötioag─â, (prin Mold.) b├«lc, (Transilv. ╚Öi Mold.) m─ârghil─â, (Mold., Bucov. ╚Öi Transilv.) plo╚Ötin─â, (├«nv.) batac, b─âltin─â, palud─â, pi╚Ötelni╚Ť─â. (S-a ├«necat ├«n ~.)
MLA╚śTIN─é (< sl.) s. f. Teren lipsit de scurgere, intens umezit prin aportul de ap─â (din precipita╚Ťii, p├ónza freatic─â, inunda╚Ťii etc.) care dep─â╚Öe╚Öte evapora╚Ťia, av├ónd o vegeta╚Ťie hidrofil─â. Se deosebesc: m. oligotrof─â (├«nalt─â), alimentat─â cu ap─â de precipita╚Ťii, cu predominarea mu╚Öchiului Sphagnum; tinov; m. eutrof─â (joas─â), alimentat─â cu ap─â din precipita╚Ťii ╚Öi din apele subterane, unde cre╚Öte o vegeta╚Ťie de balt─â (rogoz, stuf, papur─â etc.); m. mezotrof─â, cu regim intermediar ╚Öi m. distrof─â, aproape complet lipsit─â de substan╚Ťe nutritive. ├Än m. are loc procesul de formare ╚Öi de acumulare a turbei, care se poate exploata din m. oligotrofe ╚Öi eutrofe.

Mlaștină dex online | sinonim

Mlaștină definitie

Intrare: mlaștină
mlaștină