mizericordie definitie

12 definiții pentru mizericordie

MIZERICÓRDIE s. f. (Livr.) Milă, îndurare, milostivire. – Din lat. misericordia.
MIZERICÓRDIE s. f. (Livr.) Milă, îndurare, milostivire. – Din lat. misericordia.
MIZERICÓRDIE s. f. (Emfatic) Milă, milostivire, îndurare. Madam, cocoană! ai mizericordie de un june romîn în primăvara existenței sale! CARAGIALE, O. I 72.
mizericórdie (livr.) (-di-e) s. f., art. mizericórdia (-di-a), g.-d. mizericórdii, art. mizericórdiei
mizericórdie s. f. (sil. -di-e), art. mizericórdia (sil. -di-a), g.-d. mizericórdii, art. mizericórdiei
MIZERICÓRDIE s. v. îndurare, milă, milostivire.
MIZERICÓRDIE s.f. (Liv.) Milă, îndurare. [Gen. -iei. / < lat. misericordia, cf. fr. miséricorde].
MIZERICÓRDIE s. f. milă, îndurare. (< lat. misericordia)
MIZERICÓRDIE f. livr. Sensibilitate față de mizeria altora; milă. /<lat. misericordia
mizericordie f. îndurare, milă.
*mizericórdie f. (lat. misericordia, d. miserari, a-țĭ fi milă, și cor, cordis, inimă, compus ca și vsl. milosrŭdiĭe, milosîrdie, d. srŭdice, inimă). Milă, îndurare, ĭubire de nenorocițĭ.
mizericordie s. v. ÎNDURARE. MILĂ. MILOSTIVIRE.

mizericordie dex

Intrare: mizericordie
mizericordie substantiv feminin
  • silabisire: -di-e