MITROFÓR, mitrofori, adj. (Rar) Care are dreptul să poarte mitră¹ (1). – Din ngr. mitrofóros.

MITROFÓR, mitrofori, adj. Care are dreptul să poarte mitră¹ (1). – Din ngr. mitrofóros.

mitrofór (rar) (mi-tro-) adj. m., pl. mitrofóri

mitrofór adj. m. (sil. -tro-), pl. mitrofóri

mitrofór adj. m. (ngr. mitro-fóros. V. mitră, mitrat, fos-for). Purtător de mitră: arhimandrit mitrofor. V. preut.

mitrofór, mitrofori adj., s. m. 1. Adj. Care poartă mitră. 2. S. m. Preoți cu merite deosebite în Basarabia și Bucovina. – Din gr. mitroforos.