Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

29 defini╚Ťii pentru mitric─â

M├ëTRIC, -─é, metrici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre sisteme de unit─â╚Ťi de m─âsur─â) Care are metrul (1) drept unitate fundamental─â pentru lungime. ÔÖŽ Sistem metric = sistem interna╚Ťional de m─âsurare a lungimilor, a greut─â╚Ťilor ╚Öi a capacit─â╚Ťilor bazat pe unit─â╚Ťi fixe, care cresc ╚Öi descresc din zece ├«n zece. 2. S. f. Ramur─â a poeticii care se ocup─â cu studiul structurii versului ╚Öi al unit─â╚Ťilor prozodice; totalitatea regulilor privind m─âsura versului; sistem de construire ritmic─â a versului. 3. Adj. Care se refer─â la metru (2), compus ├«ntr-un anumit metru; privitor la structura ritmic─â a versurilor. 4. S. f. Ramur─â a muzicii care se ocup─â cu studiul metrului (4). ÔÇô Din fr. m├ętrique, germ. Metrik.
M├ëTRIC─é, metrice, s. f. (├Änv. ╚Öi reg.) Registru, condic─â (de stare civil─â); certificat de na╚Ötere. [Var.: m├ştric─â s. f.] ÔÇô Din pol. metryka.
M├ŹTRIC─é s. f. v. metric─â.
M├ëTRIC, -─é, metrici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre sisteme de unit─â╚Ťi de m─âsur─â) Care are metrul (1) drept unitate fundamental─â pentru lungime. ÔÖŽ Sistem metric = sistem interna╚Ťional de m─âsurare a lungimilor, a greut─â╚Ťilor ╚Öi a capacit─â╚Ťilor bazat pe unit─â╚Ťi fixe, care cresc ╚Öi descresc din zece ├«n zece. 2. S. f. Ramur─â a poeticii care se ocup─â cu studiul structurii versului ╚Öi al unit─â╚Ťilor prozodice; totalitatea regulilor privind m─âsura versului; sistem de construire ritmic─â a versului. 3. Adj. Care se refer─â la metru (2), compus ├«ntr-un anumit metru; privitor la structura ritmic─â a versurilor. 4. S. f. Ramur─â a muzicii care se ocup─â cu studiul metrului (4). ÔÇô Din fr. m├ętrique, germ. Metrik.
M├ëTRIC─é, metrice, s. f. (├Änv. ╚Öi reg.) Registru, condic─â (de stare civil─â); certificat de na╚Ötere. [Var.: m├ştric─â s. f.] ÔÇô Din pol. metryka.
M├ŹTRIC─é s. f. v. metric─â.
MÉTRICĂ1 s. f. Totalitatea regulilor privitoare la structura ritmică a versului.
METR├ŹC─é2, metrice, s. f. (├«nvechit, ╚Öi ├«n forma mitric─â) Registru de stare civil─â. Cel pu╚Ťin veleatul 1793 nu putea s─â ├«nsemne alt─âceva dec├«t mitrica de na╚Ötere ╚Öi de botez a l─âzii. HOGA╚ś, M. N. 138. ÔÇô Variant─â: m├ştric─â s. f.
M├ŹTRIC─é s. f. v. metric─â2.
m├ętric─â1 (registru, act) (├«nv., reg.) (me-tri-) s. f., g.-d. art. m├ętricei; pl. m├ętrice
m├ętric─â2 (ramur─â a poeticii / a muzicii) (me-tri-) s. f., g.-d. art. m├ętricii
m├ętric adj. m. (sil.-tric), pl. m├ętrici; f. sg. m├ętric─â, pl. m├ętrice
m├ętric─â (registru, act) s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. m├ętricei; pl.m├ętrice
m├ętric─â (vers., muz., mal.) s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. m├ętricii
MÉTRICĂ s. v. catastif, condică, registru.
M├ëTRIC1 adj. Referitor la sistemul zecimal de m─âsuri ╚Öi greut─â╚Ťi care are metrul ca unitate de baz─â. ÔŚŐ Sistem metric = ansamblul unit─â╚Ťilor de m─âsur─â care au la baz─â metrul. ÔÖŽ (Despre m─ârimi) Care are calitatea de a admite o m─âsur─â. [< fr. m├ętrique].
M├ëTRIC2 adj. Referitor la m─âsura versurilor, la structura lor ritmic─â. [Cf. fr. m├ętrique, lat. metricus].
M├ëTRIC─é s.f. 1. Parte a poeticii cuprinz├ónd regulile privitoare la structura ritmic─â a versurilor. 2. Ramur─â a muzicii care se ocup─â cu studiul metrului2 (2) [├«n DN]. 3. (Mat.) Sistem de m─âsuri care se asociaz─â unei m─âsuri date. [Gen. -cii. / < fr. m├ętrique, germ. Metrik, cf. gr. metrike < metron ÔÇô m─âsur─â].
M├ëTRIC1 ~c─â (~ci, ~ce) 1) (despre sisteme de unit─â╚Ťi de m─âsur─â) Care are metrul drept unitate de baz─â; bazat pe metru. Sistem ~. 2) Care ╚Ťine de metru; m─âsurat ├«n metri. Spa╚Ťiu ~. /<fr. m├ętrique, germ. Metrik
M├ëTRIC2 ~c─â (~ci, ~ce) Care ╚Ťine de structura ritmic─â a versurilor; propriu m─âsurii versurilor. * Vers ~ vers antic bazat pe alternan╚Ťa regulat─â a silabelor lungi ╚Öi scurte. /<fr. m├ętrique, germ. Metrik
M├ëTRIC─é1 f. 1) Compartiment al teoriei literaturii care se ocup─â cu studiul structurii versurilor. 2) Ansamblu de reguli referitoare la structura ritmic─â a versurilor; sistem de versifica╚Ťie. /<fr. m├ętrique, germ. Metrik
MÉTRICĂ2 ~ce f. înv., reg. Certificat de naștere. /<pol. metryka
metric─â f. cunoa╚Öterea cantit─â╚Ťii ╚Öi a diferitelor specii de versuri greco-latine.
*m├ętric, -─â adj. (vgr. metrik├│s, d. m├ętron, m─âsur─â. V. si-metric). Relativ la metru, la m─âsura versurilor. Vers metric, vers bazat pe cantitatea prozodic─â a silabelor, ca la Grec─ş ╚Öi Roman─ş (├«n opoz. cu vers silabic). Relativ la metru, la gram., la litru: sistema metric─â e o mare glorie pentru Francia. Chintal metric, o sut─â de chilograme. Ton─â metric─â, o mie de chilograme. S. f. ╚śtiin╚Ťa care se ocup─â de elementele din care-s f─âcute versurile ╚Öi de diferitele felur─ş de versur─ş. ÔÇô ├Än ainte de facerea sisteme─ş metrice, diferitele m─âsur─ş uzitate ├«n Francia, ca ╚Öi a─şurea, avea┼ş do┼ş─â inconveniente: 1. m─âsurile, cu toate c─â purta┼ş tot un nume, varia┼ş de la o provincie la alta; 2. subdiviziunile acestor m─âsur─ş nu era┼ş decimale, ce─şa ce ├«ngreu─şa mult socotelile. De ace─şa, la 1790, un decret al Adun─âri─ş constituante ├«ns─ârcin─â Academia de ╚Ötiin╚Ťe s─â organizeze o sistem─â ma─ş bun─â. Era vorba s─â se stabileasc─â un etalon (o unitate de m─âsur─â) care s─â serveasc─â de baz─â tuturor celor-lalte. Academici─ş M├ęchain ╚Öi Delambre fur─â ├«ns─ârcina╚Ť─ş s─â m─âsoare lungimea p─âr╚Ťi─ş meridianulu─ş terestru dintre Dunkerque ╚Öi Barcelona, ce─şa ce sÔÇÖa f─âcut de la 1792 p├«n─â la 1799. De aic─ş sÔÇÖa dedus lungimea total─â a meridianulu─ş, ╚Öi a patru-zec─ş de milioana parte din meridian a fost numit─â metru. Metru e baza tuturor celor-lalte unit─â╚Ť─ş a noi─ş sisteme, care din cauza asta sÔÇÖa numit sistema metric─â. Aceast─â sistem─â a devenit legal─â ├«n Francia pin decretu de la 2 Novembre 1801 ╚Öi definitiv obligatorie de la 1 Ianuari┼ş 1840. ├Äncet-├«ncet a┼ş adoptat-o ╚Öi alte ╚Ť─âr─ş, a╚Öa ├«n c├«t az─ş e ├«ntrebuin╚Ťat─â ma─ş de toate ╚Ť─ârile civilizate ╚Öi numa─ş invidia le ma─ş opre╚Öte pe unele de a o introduce oficial.
m├ştric─â f., pl. e ╚Öi ─ş (pol. metryka, rus. rut. m├ętrika, matricul─â, d. vgr. metrik├│s, matern. V. mitr─â, matricul─â, matc─â). Vech─ş. Condica ├«n care odinioar─â se ├«nsemna┼ş numele celor n─âscu╚Ť─ş, ├«nscri╚Ö─ş la ╚Öcoal─â, cununa╚Ť─ş ╚Öi mor╚Ť─ş, cum e az─ş matricula ╚Öi matricea.
metric─â s. v. CATASTIF. CONDIC─é. REGISTRU.
metric─â (fr. m├ętrique, it. metrica, germ. Metrik) 1. ├Än sens strict, capitol al teoriei* muzicale care studiaz─â metrul*; ├«n sens larg, ramur─â a ╚Ötiin╚Ťei ritmului* care se ocup─â cu organizarea duratei* sunetelor*, ├«n metrii, frazele* ╚Öi perioadele* discursului muzical, viz├ónd ├«ndeosebi m─âsurarea timpului (II-III) ├«n care discursul se desf─â╚Öoar─â. Componentele m. sunt timpul (1, 2) (ca element principal, accentuat sau neaccentuat), metrul (ca succesiune periodic─â de mai mul╚Ťi timpi accentua╚Ťi ╚Öi neaccentua╚Ťi) ╚Öi m─âsura*. Unele din aceste componente se pot ├«ntrep─âtrunde sau combina, fiind studiate ca atare (ex. sincopa* ╚Öi contratimpul* sunt elemente metro-ritmice). 2. Ramur─â a artei poetice care se ocup─â cu studiul structurii versurilor ╚Öi al unit─â╚Ťilor prozodice. Cuprinde totalitatea regulilor care privesc m─âsura versului ╚Öi sistemul de construire a versului. V. prozodie (2). ├Än antic. greco-roman─â, c├ónd muzica ╚Öi poezia erau arte ├«ngem─ânate (v. sincretism), m. muzical─â se baza ├«n totul pe m. poetic─â, rezultat─â din organizarea cantitativ─â a duratelor temporale ale silabelor. Durata era de dou─â feluri: lung─â (syllaba longa) ╚Öi scurt─â (syllaba brevis). Silabele erau caracterizate calitativ de repetarea periodic─â a unui accent (III, 9) melodic, adic─â de o intensificare conferit─â silabelor ╚Öi sunetelor muzicale pentru a dob├óndi, fa╚Ť─â de altele ale discursului poetic-muzical, un relief ritmic sau expresiv special.
M├ŹTRIC─é (< pol.) s. f. Condic─â a unei biserici ├«n care sunt ├«nregistrate na╚Öterile, c─âs─âtoriile, decesele.
Mitri/c─â, -╚Ť─â v. Dimitrie III 7, 8.

Mitric─â dex online | sinonim

Mitric─â definitie

Intrare: metric─â
metric─â substantiv feminin
  • silabisire: -tri-
mitric─â
Intrare: Mitric─â
Mitric─â