Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru mitoc─ânie

MITOC─éN├ŹE, (2) mitoc─ânii, s. f. 1. Atitudine, comportare, afirma╚Ťie etc. de mitocan. 2. Mojicie, grosol─ânie, b─âd─âr─ânie, vulgaritate. ÔÇô Mitocan + suf. -ie.
MITOC─éN├ŹE, mitoc─ânii, s. f. Atitudine, comportare, afirma╚Ťie etc. de mitocan; mojicie, grosol─ânie, b─âd─âr─ânie, vulgaritate. ÔÇô Mitocan + suf. -ie.
MITOC─éN├ŹE, mitoc─ânii, s. f. Purtare, fapt─â, vorb─â de mitocan; b─âd─âr─ânie, mojicie.
mitoc─ân├şe s. f., art. mitoc─ân├şa, g.-d. art. mitoc─ân├şei; (fapte) pl. mitoc─ân├şi, art. mitoc─ân├şile
mitoc─ân├şe s. f., art. mitoc─ân├şa, g.-d. art. mitoc─ân├şei; (fapte) pl. mitoc─ân├şi, art. mitoc─ân├şile
MITOC─éN├ŹE s. b─âd─âr─ânie, grosol─ânie, impolite╚Ťe, indelicate╚Ťe, mahalagism, m├órl─ânie, mojicie, necuviin╚Ť─â, nedelicate╚Ťe, nepolite╚Ťe, ╚Ť─âr─ânie, vulgaritate, (pop.) mocof─ânie, mocof─ânism, (reg.) modor─ânie, (├«nv.) grosime, r├ót─ânie, (rar fig.) necioplire. (A comis o ~.)
MITOC─éN├ŹE ~i f. Comportare sau vorb─â de mitocan; b─âd─âr─ânie. /mitocan + suf. ~ie
mitoc─ânie f. mojicie.
mitoc─ân├şe f. Fam. Purtare de mitocan.
MITOC─éNIE s. b─âd─âr─ânie, grosol─ânie, impolite╚Ťe, indelicate╚Ťe, mahalagism, m├«rl─ânie, mojicie, necuviin╚Ť─â, nepolite╚Ťe, ╚Ť─âr─ânie, vulgaritate, (pop.) mocof─ânie, mocof─ânism, (reg.) modor─ânie, (├«nv.) grosime, r├«t─ânie, (rar fig.) necioplire. (A comis o ~.)

Mitoc─ânie dex online | sinonim

Mitoc─ânie definitie

Intrare: mitoc─ânie
mitoc─ânie substantiv feminin