mitenă definitie

9 definiții pentru mitenă

MITÉNĂ, mitene, s. f. Mănușă care acoperă numai o parte a mâinii, lăsând descoperite ultimele două falange ale degetelor. – Din fr. mitaine.
MITÉNĂ, mitene, s. f. Mănușă care acoperă numai o parte a mâinii, lăsând descoperite ultimele două falange ale degetelor. – Din fr. mitaine.
MITÉNĂ, mitene, s. f. (Franțuzism învechit) Mănușă care acoperea numai o parte a mîinii, lăsînd liber vîrful degetelor. [Roșeața mîinilor] n-o pitea îndestul mitenele lor de mătase neagră. ODOBESCU, S. I 385.
miténă s. f., g.-d. art. miténei; pl. miténe
miténă s. f., g.-d. art. miténei; pl. miténe
MITÉNĂ s.f. Mănușă care acoperă numai în parte mâna, lăsând liber vârful degetelor. [< fr. mitaine].
MITÉNĂ s. f. mănușă care lasă liber vârful degetelor. (< fr. mitaine)
MITÉNĂ ~e f. Mănușă care acoperă numai palma și primele falange ale mâinii, lăsând descoperite vârfurile degetelor. /<fr. mitaine
*miténă f., pl. e (fr. mitaine, it. miténa). Mănușă care nu acopere degetele. V. rucaviță.

mitenă dex

Intrare: mitenă
mitenă substantiv feminin