MISTIFICÁȚIE, mistificații, s. f. Mistificare. – Din fr. mystification.

MISTIFICÁȚIE, mistificații, s. f. Mistificare. – Din fr. mystification.

MISTIFICÁȚIE, mistificații, s. f. (Rar) Mistificare. Cît va mai ține această mistificație? GHICA, A. 537.

mistificáție (rar) (-ți-e) s. f., art. mistificáția (-ți-a), g.-d. art. mistificáției; pl. mistificáții, art. mistificáțiile (-ți-i-)

mistificáție s. f. (sil. -ți-e), art. mistificáția (sil. -ți-a), g.-d. art. mistificáției; pl. mistificáții, art. mistificáțiile (sil. -ți-i-)

MISTIFICÁȚIE s. v. denaturare.

MISTIFICÁȚIE s.f. Mistificare. [Var. mistificațiune s.f. / < fr. mystification].

MISTIFICÁȚIE s. f. mistificare. (< fr. mystification)

MISTIFICAȚIE s. alterare, deformare, denaturare, escamotare, falsificare, mistificare, răstălmăcire, (fig.) siluire. (~ sensului celor spuse de cineva.)