MISTICITÁTE s. f. (Rar) Misticism. – Din fr. mysticité.

MISTICITÁTE s. f. (Livr.) Misticism. – Din fr. mysticité.

misticitáte (rar) s. f., g.-d. art. misticitắții

misticitáte s. f., g.-d. art. misticității

MISTICITÁTE s. v. misticism.

MISTICITÁTE s.f. (Rar) Caracter mistic. [Cf. fr. mysticité].

MISTICITÁTE s. f. caracter mistic. (< fr. mysticité)

misticitate f. devoțiune rafinată: pietatea solidă evită misticitatea.

*misticitáte f. (d. mistic). Misticizm, caracteru de a fi mistic.

misticitate s. v. MISTICISM.