MIRTACÉE, mirtacee, s. f. (La pl.) Familie de plante dicotiledonate cu tulpina arborescentă, al cărei tip este mirtul; (și la sg.) plantă din această familie. – Din fr. myrtacée.

MIRTACÉE, mirtacee, s. f. (La pl.) Familie de plante dicotiledonate cu tulpina arborescentă, al cărei tip este mirtul; (și la sg.) plantă din această familie. – Din fr. myrtacées.

mirtacée s. f., art. mirtacéea, g.-d. art. mirtacéei; pl. mirtacée

mirtacée s. f., pl. mirtacée

MIRTACÉE s.f.pl. Familie de plante dicotiledonate, cu tulpina arborescentă, al căror tip este mirtul; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. myrtacées].

MIRTACÉE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate, cu tulpina arborescentă: mirtul și eucaliptul. (< fr. myrtacées)

MIRTACÉE ~ n. 1) la pl. Familie de plante exotice, lemnoase, cu pungi secretoare de uleiuri eterice (reprezentant: mirtul). 2) Plantă din această familie. /<fr. myrtacées