miriapode definitie

13 definiții pentru miriapode

MIRIAPÓD, miriapode, s. n. (La pl.) Clasă de animale inferioare, cu corpul vermiform și cu multe perechi de picioare; (și la sg.) animal care face parte din această clasă. [Pr.: -ri-a-] – Din lat. myriapoda, fr. myriapode.
MIRIAPÓD, miriapode, s. n. (La pl.) Clasă de animale inferioare, cu corpul alcătuit din segmente sau din inele și cu multe perechi de picioare; (și la sg.) animal care face parte din această clasă. [Pr.: -ri-a-] – Din lat. myriapoda, fr. myriapode.
MIRIAPÓD, miriapode, s. n. (La pl.) Clasă de animale inferioare, cu trupul alcătuit din segmente sau din inele, avînd mai multe perechi de picioare. În afară de urechelnița comună se mai cunosc o serie de alte miriapode. ZOOLOGIA 68 ♦ (La sg.) Animal făcînd parte din această clasă. (În comparații) Ne reluăm tîrîtul Comun de uriaș miriapod. CAMIL PETRESCU, V. 18.
miriapód (-ri-a-) s. n., pl. miriapóde
miriapód s. n., pl. (sil. -ri-a-) miriapóde
MIRIAPÓD s. (ZOOL.) diplopod.
MIRIAPÓDE s.n.pl. (Zool.) Clasă de animale inferioare, cu corpul format din segmente sau inele și care au foarte multe perechi de picioare; (la sg.) animal din această clasă. [Sg. miriapod. / < fr. myriapodes, cf. gr. myrios – foarte numeros, pous – picior].
MIRIAPÓDE s. n. pl. clasă de artropode cu corpul format din segmente sau inele, fiecare prevăzut cu mai multe perechi de picioare. (< fr. myriapodes)
MIRIAPÓD ~e n. 1) la pl. Clasă de nevertebrate terestre, cu corpul format din segmente sau inele și cu multe perechi de picioare (reprezentanți: urechelnița, scolopendra etc.). 2) Animal din această clasă. [Sil. -ri-a-] /<lat. myriapoda, fr. myriapodes
miriapod n. insectă cu un număr foarte mare de labe.
*miriapód n., pl. e (d. vgr. mýrioi, zece miĭ, și pûs, podós, picĭor; it. miriápodo. V. anapoda, calapod, podagră). Zool. O clasă de vietățĭ articulate, și anume arahnide (între insecte și crustacee), cu doŭă picĭoare la fie-care articul (în total 40), ca scolopendra.
MIRIAPÓDE (< fr. {i}; {s} gr. mirio „foarte mulți” + pod- „picior”) s. n. pl. Denumire a patru clase de artropode terestre (chilopede, diplopede, simfile și pauropode), cu multe picioare, corespunzătoare numărului mare de segmente ale corpului (ex. scolopendra, urechelnița). Cuprinde peste 50.000 de specii, dintre care Julus carpathius este endemică în M-ții Carpați.
MIRIA- „foarte numeros, nenumărat”. ◊ gr. myrias „zece mii” > fr. myria-, germ. id., engl. id., it. miria- > rom. miria-. □ ~pode (v. -pod), s. n. pl., clasă de artropode al căror corp este format din segmente sau din inele și care au mai multe perechi de picioare; ~spor (v. -spor), adj., cu numeroși spori.

miriapode dex

Intrare: miriapod
miriapod substantiv neutru
  • silabisire: -ri-a-