miriște definitie

13 definiții pentru miriște

MÍRIȘTE, miriști, s. f. Teren agricol pe care au rămas, după recoltare, părțile inferioare ale tulpinilor de cereale sau de la alte plante cultivate; (colectiv) părțile inferioare ale acestor tulpini, rămase în pământ după recoltare. – Din bg. merište.
MÍRIȘTE, miriști, s. f. Teren agricol pe care au rămas, după recoltare, părțile inferioare ale tulpinilor de cereale păioase sau ale altor plante cultivate; (colectiv) totalitate a tulpinilor retezate, rămase cu rădăcina în pământ după recoltare, pe un teren agricol. – Din bg. merište.
MÍRIȘTE, miriști, s. f. Cîmp de pe care s-au secerat păioasele, rămînînd în pămînt rădăcina și partea de jos a tulpinilor; (cu sens colectiv) totalitatea tulpinilor retezate, rămase pe pămînt după seceriș. Tot tîrgul s-a adunat pe miriștea din fața regimentului, în lungul drumului. SADOVEANU, O. VI 231. După cîteva ceasuri de rătăcire in fînețele cosite și de-a curmezișul miriștilor țepoase, trebuia să odihnim în amiaz, la moară. C. PETRESCU, S. 24. Miriștea arămie se întindea nesfârșită. REBREANU, R. I 70.
míriște s. f., g.-d. art. míriștii; pl. míriști
míriște s. f., g.-d. art. míriștii; pl. míriști
MÍRIȘTE s. (reg.) miriștină, secerătură. (Oile pășteau pe ~.)
míriște (míriști), s. f. – Teren după recoltare. – Var. (Trans.) miriștină. Bg. merište (Berneker, II, 37; Conev 68; Candrea), din tc. mera, cf. merea. Mai puțin probabilă der. din sl. mirŭ (Capidan, RF, II, 280).
MÍRIȘTE ~i f. 1) Câmp de pe care s-a cosit grâul sau alte cereale și pe care au rămas părțile inferioare ale tulpinilor. 2) fig. Barbă țepoasă. /<bulg. merište
miriște f. locul unde a fost sămânat grâu: roua dimineții pe miriști risipită BOL. [Slav. MIRIȘTE].
míriște f. (bg. merište, d. merá, pășune. V. merea). Vechĭ. Grâne secerate lăsate încă pe ogor. Azĭ. Locu pe unde s’a secerat (grîu, orzu, ovăsu, meĭu). – Și mé-. Și miriștină, pl. ĭ (Trans.).
MIRIȘTE s. (reg.) miriștină, secerătură. (Oile pășteau pe ~.)
a o da în miriște expr. a avea legături amoroase extraconjugale.
a o lua pe arătură / pe câmpii / pe miriște expr. (iron.) a devia de la subiectul unei discuții.

miriște dex

Intrare: miriște
miriște substantiv feminin