Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 919480:

MIREÁSĂ, mirese, s. f. 1. Nume dat unei femei în ziua căsătoriei, în special în cursul ceremoniilor din această zi; p. ext. logodnică. Mamă, mie mi-a venit ceasul, vreau să mă însor și mireasa mea e bună, frumoasă. DELAVRANCEA, A. 98. Din patru părți a lumii împărați și-mpărătese Au venit ca să serbeze nunta gingașei mirese. EMINESCU, O. I 85. Zis-a badea să nu joc Pîn’ la storsu vinului, Cînd voi fi mireasa lui. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 142. ◊ (Bis.) Mireasa domnului = călugăriță. Mai mult de jumătate din aceste mirese ale domnului crescuseră în casa maicii Rahila. GALACTION, O. I 316. ◊ Expr. A plînge ca o mireasă = a plînge cu foc. Plîngea ca o mireasă, de sărea cămeșa de pe dînsa. CREANGĂ, A. 4. A mînca ca o mireasă = a mînca foarte puțin. A sta ca o mireasă = a sta degeaba. (Regional) Obicei practicat la sărbătorile de iarnă. Colindători... flăcăi ce îmbiau cu țapul, cu mireasa. CONTEMPORANUL, VI 100.

Mireasă dex online | sinonim

Mireasă definitie