Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

27 defini╚Ťii pentru mireas─â

MIRE├üS─é, mirese, s. f. 1. Nume purtat de femeie ├«n ziua sau ├«n preajma c─âs─âtoriei sale. ÔŚŐ (Bis.) Mireasa Domnului = c─âlug─âri╚Ť─â. ÔŚŐ Expr. A pl├ónge ca o mireas─â = a pl├ónge tare, cu foc. A m├ónca ca o mireas─â = a m├ónca foarte pu╚Ťin. A sta ca o mireas─â = a nu lucra nimic, a sta degeaba. 2. Plant─â erbacee cu frunzele verzi-g─âlbui pe margini ╚Öi ro╚Öu-aprins ├«n centru, cu flori albe ╚Öi ro╚Öii dispuse ├«n spice, cultivat─â ca plant─â ornamental─â (Coleus blumei). ÔÇô Mire + suf. -eas─â.
MIRE├üS─é, mirese, s. f. 1. Nume purtat de femeie ├«n ziua sau ├«n preajma c─âs─âtoriei sale. ÔŚŐ (Bis.) Mireasa Domnului = c─âlug─âri╚Ť─â. ÔŚŐ Expr. A pl├ónge ca o mireas─â = a pl├ónge tare, cu foc. A m├ónca ca o mireas─â = a m├ónca foarte pu╚Ťin. A sta ca o mireas─â = a nu lucra nimic, a sta degeaba. 2. Plant─â erbacee cu frunzele verzi-g─âlbui pe margini ╚Öi ro╚Öu-aprins ├«n centru, cu flori albe ╚Öi ro╚Öii dispuse ├«n spice, cultivat─â ca plant─â ornamental─â (Coleus blumei). ÔÇô Mire + suf. -eas─â.
MIRE├üS─é, mirese, s. f. 1. Nume dat unei femei ├«n ziua c─âs─âtoriei, ├«n special ├«n cursul ceremoniilor din aceast─â zi; p. ext. logodnic─â. Mam─â, mie mi-a venit ceasul, vreau s─â m─â ├«nsor ╚Öi mireasa mea e bun─â, frumoas─â. DELAVRANCEA, A. 98. Din patru p─âr╚Ťi a lumii ├«mp─âra╚Ťi ╚Öi-mp─âr─âtese Au venit ca s─â serbeze nunta ginga╚Öei mirese. EMINESCU, O. I 85. Zis-a badea s─â nu joc P├«nÔÇÖ la storsu vinului, C├«nd voi fi mireasa lui. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 142. ÔŚŐ (Bis.) Mireasa domnului = c─âlug─âri╚Ť─â. Mai mult de jum─âtate din aceste mirese ale domnului crescuser─â ├«n casa maicii Rahila. GALACTION, O. I 316. ÔŚŐ Expr. A pl├«nge ca o mireas─â = a pl├«nge cu foc. Pl├«ngea ca o mireas─â, de s─ârea c─âme╚Öa de pe d├«nsa. CREANG─é, A. 4. A m├«nca ca o mireas─â = a m├«nca foarte pu╚Ťin. A sta ca o mireas─â = a sta degeaba. (Regional) Obicei practicat la s─ârb─âtorile de iarn─â. Colind─âtori... fl─âc─âi ce ├«mbiau cu ╚Ťapul, cu mireasa. CONTEMPORANUL, VI 100.
mire├ís─â s. f., g.-d. art. mir├ęsei; pl. mir├ęse
mire├ís─â s. f., g.-d. art. mir├ęsei; pl. mir├ęse
v─âlul-mir├ęsei (bot.) s. n.
FRATE-DE-MIREÁSĂ s. v. vătaf, vătășel, vornicel.
HORA MIRÉSEI s. (COR.) nuneasca (art.), (reg.) nășasca (art.). (~ este un dans popular de nuntă.)
MIRE├üS─é s. 1. (reg.) cr─âias─â, mir─â, (Ban.) govie, (├«nv.) nevast─â. 2. (BIS.) mireasa Domnului v. c─âlug─âri╚Ť─â; mireasa lui Dumnezeu v. c─âlug─âri╚Ť─â. 3. (BOT.; Coleus blumei) (reg.) urzici (pl.), poala-Maicii-Precista.
MIREÁSĂ s. v. primulă.
MIRE├üS─é1 ~├ęse f. 1) T├ón─âr─â ├«n ziua nun╚Ťii sale. 2) T├ón─âr─â care s-a logodit; logodnic─â. /mire + suf. ~eas─â
MIRE├üS─é2 ~├ęse f. Plant─â erbacee ornamental─â, cu frunze ro╚Öiatice ╚Öi cu flori divers colorate. /mire + suf. ~eas─â
mireasă f. numele fetei logodite până la cununie.
mire├ís─â f., pl. ese (d. mire. D. rom pop. ├▒ireas─â vine ung. nyir├ísza). Feme─şe ├«n momentu c├«nd se c─âs─âtore╚Öte (├«n ainte de nunt─â i se zice logodnic─â, dup─â nunt─â feme─şe, nevast─â, soa╚Ť─â or─ş so╚Ťie. Numa─ş pin Trans. ╚Öi Bucov. se zice mireas─â ├«ld. logodnic─â, dup─â germ. braut, ce─şa ce e foarte ur├«t).
vß║»lul-mir├ęsei s. n.
frate-de-mireas─â s. v. V─éTAF. V─éT─é╚śEL. VORNICEL.
HORA MIRESEI s. nuneasca (art.), (reg.) nășasca (art.). (~ este un dans popular de nuntă.)
MIREAS─é s. 1. (reg.) cr─âias─â, mir─â, (Ban.) govie, (├«nv.) nevast─â. 2. (BIS.) mireasa Domnului = c─âlug─âri╚Ť─â, maic─â, monah─â, monahie, mireasa lui Dumnezeu; mireasa lui Dumnezeu = c─âlug─âri╚Ť─â, maic─â, monah─â, monahie, mireasa Domnului. 3. (BOT.; Coleus blumei) (reg.) urzici (pl.), poala-Maicii-Precista.
mireas─â s. v. PRIMUL─é.
hora (horea) miresii 1. C├óntec (I, 4) ceremonial de nunt─â, cu mai multe variante, r─âsp├óndit ├«n Transilvania, ╚Üara Cri╚Öurilor ╚Öi Maramure╚Ö. Se c├ónt─â de c─âtre nunta╚Öi, ├«n grup, ├«naintea plec─ârii alaiului la cununie. 2. Joc* popular rom├ónesc [variant─â de hor─â (1)], practicat ├«n cadrul ceremonialului nup╚Ťial, ├«n Muntenia, Oltenia ╚Öi Moldova. Se joac─â imediat dup─â sosirea alaiului de la cununie ╚Öi constituie unul din momentele care marcheaz─â integrarea miresei ├«n familia mirelui; ├«n timpul jocului mireasa ╚Öi soacra mic─â ├«mpart daruri nunta╚Öilor apropia╚Ťi (╚Ötergare, c─âm─â╚Öi etc.). Are ritm binar*, mi╚Öcare vioaie ╚Öi melodie proprie care se c├ónt─â ╚Öi vocal de c─âtre l─âutari*. Sin.: nuneasca. 3. Joc vocal din ceremonialul nup╚Ťial din Maramure╚Ö. Se joac─â de c─âtre femei spre diminea╚Ť─â dup─â ├«nvelitul miresei (├«nlocuirea cununii de mireas─â cu n─âframa de nevast─â).
hora miresii la ap─â, momentul ritual din ceremonialul nup╚Ťial ├«n Muntenia. Duminic─â diminea╚Ťa (imediat dup─â ce a fost ├«mbr─âcat─â), mireasa merge la o f├ónt├ón─â mai ├«ndep─ârtat─â (sau la r├óu) duc├ónd o g─âleat─â ├«mpreun─â cu un t├ón─âr rud─â apropiat─â mirelui (care se nume╚Öte cumnat de m├ón─â), urmat─â de alaiul nunta╚Öilor ╚Öi de l─âutari*. Acolo scoate ap─â de trei ori ╚Öi cu un m─ânunchi de busuioc strope╚Öte ├«n cele patru puncte cardinale. ├Än acest timp alaiul nunta╚Öilor joac─â hora. Coregrafic este o hor─â (1) obi╚Önuit─â din repertoriul local care cap─ât─â func╚Ťia ritual─â ├«n momentul respectiv.
jocul miresii pe (├«n) bani, moment ritual din ceremonialul nup╚Ťial ├«n Transilvania, ╚Üara Cri╚Öurilor ╚Öi Maramure╚Ö, care marcheaz─â integrarea miresei ├«n familia mirelui. Se produce dup─â masa mare. Mireasa este jucat─â (├«nv├órtit─â) de rudele tinere (fra╚Ťi, surori, veri, veri╚Öoare) ╚Öi prieteni apropia╚Ťi, fiecare pl─âtind jocul; ultimul o joac─â mirele, care d─â suma cea mai mare. Banii aduna╚Ťi apar╚Ťin ├«n exclusivitate miresei. Din punct de vedere coregrafic este o variant─â simpl─â, fragmentat─â, de ├«nv├órtit─â* iute. Ritmul este binar* ╚Öi mi╚Öcare vioaie. Are ├«n general melodie proprie de circula╚Ťie zonal─â.
GROTA MIRESEI, lac carsto-salin ├«n ora╚Öul Sl─ânic, jud, Prahova, cantonat ├«n mijlocul Muntelui de Sare; supr.: 1.300 m2; ad. max.: 32 m. Rezerva╚Ťie natural─â.
MOVILA MIRESII 1. Lac clastocarstic (de crov), situat ├«n C├ómpia Br─âilei, ├«n arealul com. cu acela╚Öi nume; 1,8 km2; ad. max.: 11 m. Con╚Ťine ap─â s─ârat─â, sulfatat─â, sodic─â ╚Öi n─âmol sapropelic pe fund, cu calit─â╚Ťi terapeutice. 2. Com. ├«n jud. Br─âila, situat─â ├«n C├ómpia Br─âilei; 4.241 loc. (2000). produse alim. (br├ónzeturi). Localitate cu poten╚Ťial balneoclimateric, pe terit. c─âruia se afl─â mai multe lacuri clastocarstice (Movila Miresii, Seaca, Esna, Lutu Alb ╚Ö.a.) cu ape s─ârate, sulfatate, sodice, cu n─âmol sapropelic pe fund, cu calit─â╚Ťi terapeutice.
CHLOROPHYTUM Ker-Gawl., CLOROFITUM, CRIN VERDE, VOALUL MIRESEI, fam. Liliaceae. Gen originar din Asia, Africa ╚Öi America tropical─â, peste 50 specii, vivace, cu rizomi scur╚Ťi, c─ârno╚Öi ╚Öi r─âd─âcini ├«ngro╚Öate ├«n form─â de tuberculi. Frunze liniare, ascu╚Ťite, radiculare, caniculate, cu dungi longitudinale, albe-g─âlbui, lucioase, recurbate de la jum─âtate, lungi de cca 50 cm ╚Öi late de 5 cm. Tulpinile florale, pendente, poart─â rozete de frunze cu r─âd─âcini aeriene care se pot separa ├«n vederea ├«nmul╚Ťirii.
COLEUS Lour., URZICU╚Ü─é, MIREAS─é, fam. Labiatae. Gen originar din, Africa ╚Öi Asia tropical─â, cca 120 specii, vivace, ├«n sere ╚Öi interioare, anuale ├«n cultura de c├«mp, ├«n zonele temperate. Tulpina (cca 15-80 cm ├«n─âl╚Ťime) erect─â sau pendent─â, ├«mpreun─â cu ramifica╚Ťiile ├«n 4 muchii. Frunze opuse, mari, cordiforme, cu margine din╚Ťat─â, ad├«nc-ondulate sau plane, cu un colorit deosebit, ro╚Öu, galben, brun, verde, unicolore, pana╚Öate. Flori mici, nesemnificative, dispuse ├«n spice terminale, erecte sau raceme, albe, albastre, purpurii, mov.
a scoate mireasa expr. (provenit─â din tirul cu pu╚Öca la b├ólci) a reu╚Öi, a c├ó╚Ötiga; a i se ├«mplini o dorin╚Ť─â.

Mireas─â dex online | sinonim

Mireas─â definitie

Intrare: mireas─â
mireas─â substantiv feminin
Intrare: v─âlul-miresei
v─âlul-miresei (numai) singular substantiv neutru articulat