Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

21 defini╚Ťii pentru miragiu

MIRÁGIU s. n. v. miraj.
MIR├üJ, miraje, s. n. I. 1. Fenomen optic produs prin refrac╚Ťia treptat─â a luminii ├«n straturi de aer cu densit─â╚Ťi diferite, din cauza c─âruia, mai ales ├«n de╚Öert sau pe mare, apar la orizont imagini r─âsturnate ale unor p─âr╚Ťi din natur─â, ale unor obiecte ├«ndep─ârtate etc., ca ╚Öi cum s-ar reflecta ├«ntr-o ap─â; p. ext. fata morgana. 2. Fig. Imagine ├«n╚Öel─âtoare; ├«nchipuire, iluzie de╚Öart─â. 3. Fig. Farmec, atrac╚Ťie irezistibil─â. II. (├Än sintagma) Mirajul ou─âlor = opera╚Ťie de examinare a ou─âlor supuse incuba╚Ťiei pentru a urm─âri dezvoltarea embrionului. [Var.: (rar) mir├ígiu s. n.] ÔÇô Din fr. mirage.
MIRÁGIU s. n. v. miraj.
MIR├üJ, miraje, s. n. I. 1. Fenomen optic produs prin refrac╚Ťia treptat─â a luminii ├«n straturi de aer cu densit─â╚Ťi diferite, datorit─â c─âruia ├«n unele regiuni apar la orizont imagini r─âsturnate ╚Öi suplimentare ale unor p─âr╚Ťi din natur─â, ale unor lucruri ├«ndep─ârtate etc., ca ╚Öi cum s-ar reflecta ├«ntr-o ap─â; p. ext. fata morgana. 2. Fig. Imagine ├«n╚Öel─âtoare; ├«nchipuire, iluzie de╚Öart─â. 3. Fig. Farmec, atrac╚Ťie irezistibil─â. II. (├Än sintagma) Mirajul ou─âlor = opera╚Ťie de examinare a ou─âlor supuse incuba╚Ťiei naturale sau artificiale.pentru a urm─âri starea ╚Öi dezvoltarea embrionului. [Var.: (rar) mir├ígiu s. n.] ÔÇô Din fr. mirage.
MIRÁGIU s. n. V. miraj.
MIR├üJ, miraje, s. n. 1. Fenomen optic produs prin refrac╚Ťia luminii ├«n atmosfer─â, datorit─â c─âruia uneori ├«n regiunile de step─â, ├«n de╚Öerturi ╚Öi ├«n regiunile polare apar la orizont imagini r─âsturnate ╚Öi suplimentare ale unor p─âr╚Ťi din natur─â, lucruri etc. ├«ndep─ârtate, d├«nd iluzia c─â se reflect─â ├«ntr-o ap─â. V. fata morgana, apa mor╚Ťilor. Apa cea lin─â nu-i ap─â, ci fundul v─âii... ├Än zilele de august priveli╚Ötea asta e obi╚Önuit─â ╚Öi fenomenul se cheam─â miraj. SADOVEANU, O. L. 12. Ora╚Öul str─âluce╚Öte ├«n distan╚Ť─â de cinci oare... el atrage de departe ╚Öi te ├«n╚Öal─â prin efectul mirajului. ALECSANDRI, C. 181. 2. Fig. Farmec, atrac╚Ťie. Ochii s├«nt lua╚Ťi de mirajul mun╚Ťilor. CAMILAR, N. I 116. ╚Ü─âran atras de mirajul ora╚Öului. SAHIA, N. 95. ÔÇô Variant─â: mir├ígiu, miragii (C. PETRESCU, C. V. 12, ALECSANDRI, P. III 93), s. n.
miráj s. n., pl. miráje
miráj s. n., pl. miráje[1]
MIRÁJ s. (rar) vedenie. (A avut un ~.)[1]
MIR├üJ s. v. atrac╚Ťie, farmec, iluzie, ├«nchipuire, n─âlucire, p─ârere.[1]
MIRÁGIU s.n. v. miraj.
MIR├üJ s.n. 1. Fenomen optic datorit refrac╚Ťiei luminii, care face ca uneori imaginea unor lucruri dep─ârtate ╚Öi ascunse dincolo de orizont s─â apar─â mai apropiat─â ╚Öi r─âsturnat─â. ÔÖŽ (Fig.) Iluzie. 2. Farmec, atrac╚Ťie. [Var. miragiu s.n. / < fr. mirage].
MIR├üJ s. n. 1. fenomen optic datorat refrac╚Ťiei luminii, care face uneori ca imaginea unor lucruri dep─ârtate ╚Öi ascunse dincolo de orizont s─â apar─â mai apropiat─â ╚Öi r─âsturnat─â. 2. (fig.) iluzie. 3. lucru atr─âg─âtor; farmec, atrac╚Ťie. 4. examinare a ou─âlor supuse incuba╚Ťiei cu ajutorul ovoscopului. (< fr. mirage)
MIR├üJ1 ~e n. 1) Iluzie optic─â, datorat─â refrac╚Ťiei luminii, ├«n care imaginea unor lucruri dep─ârtate apare apropiat─â ╚Öi r─âsturnat─â. ~ de de╚Öert. 2) fig. Aparen╚Ť─â seduc─âtoare ╚Öi ├«n╚Öel─âtoare; iluzie de╚Öart─â. ~ul gloriei. 3) Ansamblu de calit─â╚Ťi care trezesc admira╚Ťie; farmec; vraj─â; fascina╚Ťie. /<fr. mirage[1]
MIRÁJ2 ~e n.: ~ul ouălor examinare a ouălor pentru a urmări starea și dezvoltarea embrionului. /<fr. mirage[1]
miraj n. 1. fenomen optic datorit refrac╚Ťiunii atmosferice ╚Öi care face sÔÇÖapar─â, ca ├«ntrÔÇÖun lac, imaginea r─âsturnat─â a obiectelor situate dasupra orizontului; 2. fig. iluziune am─âgitoare: o, miraj sublim, fantastic! AL. (= fr. mirage).
mereg├ş┼ş m. (turc. mera─čy. V. merea). Dobr. Jitar, p├«ndar. ÔÇô ╚śi mirag├ş┼ş (Neam. Rom. Pop. 6 Mrt. 1918, 2).
*mirag├ş┼ş, V. meregi┼ş.
*mir├ígi┼ş n. ╚Öi (ob.) -├íj n., pl. ur─ş (fr. mirage, it. miraggio). Un fen├│men optic (particular ╚Ť─ârilor calde) pin care lucrurile dep─ârtate se v─âd r─âsturnate ca cum sÔÇÖar oglindi ├«n ap─â. Fig. Iluziune ├«n╚Öel─âtoare. ÔÇô Miragiu e produs de ├«nc─âlzirea sa┼ş r─ârirea inegal─â a straturilor de aer ╚Öi, pin urmare, de refrac╚Ťiunea inegal─â a razelor soarelu─ş. Asta se ├«nt├«mpl─â une-or─ş la suprafa╚Ťa m─âri─ş, dar ma─ş des pe marile c├«mpi─ş de nisip foarte ├«nc─âlzite de razele soarelu─ş; cauza e c─â straturile de aer care-s ├«n contact imediat cu solu, afl├«ndu-se la o temperatur─â ma─ş ├«nalt─â de c├«t stratu superior ╚Öi fiind dec─ş ma─ş rare, se v─âd bine imaginile drepte ╚Öi r─âsturnate ale lucrurilor de la orizont. Miraju a fost des observat de armata francez─â ├«n timpu expedi╚Ťiuni─ş din Egipt. Solu Egiptulu─ş de jos e o vast─â c├«mpie a c─âre─ş uniformitate nu e ├«ntrerupt─â de c├«t de c├«te-va ridic─âtur─ş, unde-s satele. C├«nd suprafa╚Ťa p─âm├«ntulu─ş e ├«nc─âlzit─â de soare, terenu pare terminat pintrÔÇÖo inunda╚Ťiune general─â. Fiecare deal prezent─â supt el imaginea lu─ş r─âsturnat─â, ca cum ar fi pe ap─â. Cu c├«t ├«naintez─ş, cu at├«t descoper─ş solu ╚Öi terenu arz─âtor acolo unde credea─ş c─â e ceru sa┼ş alt-ceva.
MIRAJ s. (rar) vedenie. (A avut un ~.)
miraj s. v. ATRACȚIE. FARMEC. ILUZIE. ÎNCHIPUIRE. NĂLUCIRE. PĂRERE.

Miragiu dex online | sinonim

Miragiu definitie

Intrare: miraj
miraj substantiv neutru
miragiu