Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru miracol

MIR├üCOL, miracole, s. n. Fenomen supranatural, minune; fapt, fenomen uimitor, extraordinar. [Var.: (├«nv.) mir├ícul s. n.] ÔÇô Din lat. miraculum, it. miracolo, fr. miracle.
MIRÁCUL s. n. v. miracol.
MIR├üCOL, miracole, s. n. Fenomen supranatural, minune; fapt, fenomen uimitor, extraordinar. [Var.: (├«nv.) mir├ícul s. n.] ÔÇô Din lat. miraculum, it. miracolo, fr. miracle.
MIRÁCUL s. n. v. miracol.
MIR├üCOL, miracole, s. n. Minune. ├Än mijlocul acestui vis, ├«mpr─â╚Ötiate pe fa╚Ťa p─âmintului, se afl─â satele... Oltul trece prin dreptul lor, ca pe l├«ng─â tot at├«tea miracole. BOGZA, C. O. 238. ╚śtiu c─â nu putem face miracole. C. PETRESCU, ├Ä. II 88. L-a ├«ntrebat, ca ├«n fa╚Ťa unui miracol, cu inima dezgolit─â ╚Öi cald─â. SAHIA, N. 76. ÔÇô Variant─â: mir├ícul (NEGRUZZI, S. I 256) s. n.
MIRÁCUL s. n. v. miracol.
mirácol s. n., pl. mirácole
mirácol s. n., pl. mirácole
MIRÁCOL s. minune, (înv. și reg.) taină, (înv.) ciudă, ciudesă, divă, mirac, semn, silă. (Parcă s-a întâmplat un ~.)
MIR├üCOL s.n. 1. Reprezentare teatral─â din evul mediu cu subiect religios sau istoric, ├«n care intervin elemente ale miraculosului cre╚Ötin. 2. Eveniment, ├«nt├ómplare contrar─â legilor naturii, care nu poate fi explicat─â ra╚Ťional; minune. [Var. miracul s.n. / cf. fr. miracle, lat. miraculum < mirari ÔÇô a admira].
MIRÁCUL s.n. v. miracol.
MIR├üCOL s. n. 1. eveniment, ├«nt├ómplare contrar─â legilor naturii, inexplicat─â ra╚Ťional; minune. 2. reprezenta╚Ťie teatral─â din evul mediu cu subiect religios sau istoric, ├«n care intervin elemente ale miraculosului cre╚Ötin. (< it. miracolo, lat. miraculum, fr. miracle)
MIR├üCOL ~e f. 1) Fenomen ie╚Öit din comun; fapt supranatural; minune. 2) fig. Lucru cu calit─â╚Ťi extraordinare ╚Öi imprevizibile, care provoac─â admira╚Ťie; minune. /<lat. miraculum, it. miracolo, fr. miracle[1]
*mir├ícul n., pl. e (lat. mir├ículum. V. minune). Minune, prodigi┼ş.
MIRACOL s. minune, (înv. și reg.) taină, (înv.) ciudă, ciudesă, divă, mirac, semn, silă. (Parcă s-a întîmplat un ~.)

Miracol dex online | sinonim

Miracol definitie

Intrare: miracol
miracul
miracol substantiv neutru