ministerial definitie

12 definiții pentru ministerial

MINISTERIÁL, -Ă, ministeriali, -e, adj. Care aparține unui ministru sau unui minister, privitor la un ministru sau la un minister, emis de un ministru sau de un minister; de ministru sau de minister. ◊ Bancă ministerială = locul pe care îl ocupă reprezentanții guvernului în incinta unui parlament. Coală (sau hârtie) ministerială (sau de format ministerial) = coală de hârtie de format obișnuit pentru cereri. Plic ministerial = plic de dimensiuni mari, în care pot încăpea acte fără să fie îndoite. [Pr.: -ri-al] – Din fr. ministériel.
MINISTERIÁL, -Ă, ministeriali, -e, adj. Care aparține unui ministru sau unui minister, privitor la un ministru sau la un minister, emis de un ministru sau de un minister; de ministru sau de minister. ◊ Bancă ministerială = locul pe care îl ocupă reprezentanții guvernului în incinta unui parlament. Coală (sau hârtie) ministerială (sau de format ministerial) = coală de hârtie de format obișnuit pentru cereri. Plic ministerial = plic de dimensiuni mari, în care pot încăpea acte fără să fie îndoite. [Pr.: -ri-al] – Din fr. ministériel.
MINISTERIÁL, -Ă, ministeriali, -e, adj. Care aparține unui ministru sau unui minister, care se referă la un ministru sau la un minister, emis de un ministru sau de un minister. Decizie ministerială. ▭ Trece vertiginos un automobil ministerial. C. PETRESCU, C. V. 318. Profesorii părăsesc clasele ca să dezbată chestii ministeriale. BOLINTINEANU, O. 425. ◊ Format ministerial = formatul obișnuit al unei coli de hîrtie pentru cerere. Hîrtie (coală) ministerială = hîrtie sau coală de formatul descris mai sus. Plic ministerial = plic de dimensiuni mari, în care pot încăpea, fără a fi îndoite, diverse acte. Bancă ministerială = banca, locul pe care-1 ocupă reprezentanții guvernului în incinta unui parlament.
ministeriál (-ri-al) adj. m., pl. ministeriáli; f. ministeriálă, pl. ministeriále
ministeriál adj. m. (sil. -ri-al), pl. ministeriáli; f. sg. ministeriálă, pl. ministeriále
MINISTERIÁL adj. (POL.) departamental. (Probleme ~.)
MINISTERIÁL, -Ă adj. Care ține de un ministru sau de un minister. ◊ Bancă ministerială = loc unde sunt grupați membrii guvernului la ședințele parlamentului; hârtie (sau coală) ministerială = hârtie (sau coală) de formatul obișnuit pentru cereri; plic ministerial = plic mare în care se păstrează acte fără a fi îndoite. // adv. După indicațiile oficiale. [Pron. -ri-al. / cf. fr. ministériel].
MINISTERIÁL, -Ă adj. care ține de un ministru, de un minister. ♦ bancă ~ă = loc unde sunt grupați membrii guvernului la ședințele parlamentului; hârtie (sau coală) ~ă = hârtie (coală) de format obișnuit pentru cereri; plic ~ = plic mare, în care se păstrează acte fără a fi îndoite. (< fr. ministériel)
MINISTERIÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de miniștri; propriu miniștrilor. 2) Care ține de minister; propriu ministerului. Colegiu ~. Criză ~ă. [Sil. -ri-al] /<fr. ministériel
ministerial a. 1 ce ține de minister: banca ministerială; 2. de cea mai bună calitate: hârtie ministerială.
*ministeriál, -ă adj. (lat. ministerialis. V. menestrel). Relativ la ministru saŭ la minister: funcțiunĭ ministeriale, banca ministerială (în parlament). Devotat saŭ infeudat ministruluĭ: ziar ministerial. S. m. Partizan al unuĭ ministru. Hîrtie ministerială, hîrtie de scris de cea maĭ bună calitate. Adv. În mod ministerial.
MINISTERIAL adj. departamental. (Probleme ~.)

ministerial dex

Intrare: ministerial
ministerial adjectiv
  • silabisire: -ri-al