Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

24 defini╚Ťii pentru minim

M├ŹNIM1, minimuri, s. n. Minimum (2). ÔŚŐ Minim de trai = cantitate de bunuri ╚Öi de servicii strict necesare ├«ntre╚Ťinerii vie╚Ťii unei persoane sau a unei familii, la un anumit grad de dezvoltare a societ─â╚Ťii. ÔÇô Din minimum, prin apropiere de minim2.
M├ŹNIM2, -─é, minimi, -e, adj., s. f. 1. Adj. Care are dimensiunile, durata, intensitatea, valoarea etc. cea mai mic─â; foarte mic, ne├«nsemnat, neglijabil, minimal. 2. S. f. Spec. Cea mai mic─â valoare pe care o poate avea, ├«ntr-un anumit interval, o func╚Ťie sau o cantitate variabil─â. ÔÖŽ Centru de joas─â presiune atmosferic─â. 3. S. f. Categorie de greutate la box pentru juniorii ├«ntre 42 ╚Öi 45 kg. ÔÇô Din lat. minimus, fr. minime.
M├ŹNIM1, minimuri, s. n. Minimum (2). ÔŚŐ Minim de trai = cantitate de bunuri ╚Öi de servicii strict necesare ├«ntre╚Ťinerii vie╚Ťii unei persoane sau a unei familii, la un anumit grad de dezvoltare a societ─â╚Ťii. ÔÇô Din minimum, prin apropiere de minim2.[1]
M├ŹNIM2, -─é, minimi, -e, adj., s. f. 1. Adj. Care are dimensiunile, durata, intensitatea, valoarea etc. cea mai mic─â; foarte mic, ne├«nsemnat, neglijabil, minimal. 2. S. f. Spec. Cea mai mic─â valoare pe care o poate avea, ├«ntr-un anumit interval, o func╚Ťie sau o cantitate variabil─â. ÔÖŽ Centru de joas─â presiune atmosferic─â. 3. S. f. Categorie de greutate la box pentru juniorii ├«ntre 42 ╚Öi 45 kg. ÔÇô Din lat. minimus, fr. minime.
M├ŹNIM1, minimuri, s. n. (╚śi ├«n forma minimum) Limita inferioar─â ├«n ceea ce prive╚Öte cantitatea, intensitatea, valoarea etc., sub care nu se poate cobor├« sau nu este necesar s─â se coboare. Nu ╚Ötiu ce s─â fac s─â nu m─â mai ├«ngra╚Ö.. Am redus la minimum mincarea C. PETRESCU, C. V. 207. [Caragiale] era dramaturg n─âscut. ├«n ┬źMomente e un minimum de expunere. ├Äncolo totul e dialogat. IBR─éILEANU, S. 60. ÔŚŐ Minim de trai = sum─â de bani, salariu, venit foarte mic, care de-abia acoper─â cheltuielile absolut indispensabile pentru trai. ÔÖŽ Valoarea cea mai mic─â pe care o poate lua sau pe care e permis s─â o ia o m─ârime variabil─â. ÔÇô Variant─â: m├şnimum s. n.
M├ŹNIM2, -─é, minimi, -e, adj. Care are dimensiunile, durata, intensitatea, valoarea etc. cea mai mic─â; foarte mic; ne├«nsemnat, neglijabil. Efort minim. Rezisten╚Ť─â minim─â.
m├şnim2 s. n., pl. m├şnimuri
m├şnim1 adj. m., pl. m├şnimi; f. m├şnim─â, pl. m├şnime
m├şnim─â s. f., g.-d. art. m├şnimei; pl. m├şnime
m├şnim s. n., pl. m├şnimuri
m├şnim adj. m., pl. m├şnimi; f. sg. m├şnim─â, pl. m├şnime
m├şnim─â s. f., g.-d. art. m├şnimei; pl. m├şnime
M├ŹNIM s. v. minimum.
M├ŹNIM adj., adv. 1. adj. minimal. (Sortiment ~.) 2. adv. v. strict.
Minim Ôëá maxim
M├ŹNIM s.n. Limit─â inferioar─â ├«n ceea ce prive╚Öte cantitatea, calitatea etc. [Pl. -uri, var. minimum s.n. / < fr., lat. minimum].
M├ŹNIM, -─é adj. Cel mai mic posibil; ne├«nsemnat, foarte mic, neglijabil. // s.n. 1. Valoarea cea mai mic─â pe care o poate lua o m─ârime variabil─â. 2. Centru de joas─â presiune atmosferic─â. 3. Categorie de greutate la box pentru juniorii ├«ntre 42 ╚Öi 45 kg. [Cf. fr. minime, lat. minimus].
M├ŹNIM, -─é I. adj. cel mai mic (ca dimensiuni, durat─â, intensitate, valoare); foarte mic; minimal. II. s. f. 1. valoarea cea mai mic─â, ├«ntr-un interval, a unei variabile sau func╚Ťii. ÔŚŐ centru de joas─â presiune atmosferic─â. 2. categorie de greutate la box pentru juniorii ├«ntre 42 ╚Öi 45 kg. III. s. n. minimum (2). ÔÖŽ ~ de trai = venitul necesar pentru satisfacerea nevoilor elementare de consum ale unei persoane sau familii. (< fr. minime, lat. minimus)
M├ŹNIM2 ~uri n. Valoare inferioar─â a unei m─ârimi variabile; limit─â inferioar─â; minimum. /Din minimum[1]
M├ŹNIM1 ~─â (~i, ~e) Care este foarte mic (din punct de vedere al duratei, al intensit─â╚Ťii, al valorii etc.); extrem de mic; infim; infinitezimal. /<lat. minimus, fr. minime
minim a. foarte mic: sum─â minim─â. ÔĽĹ n. 1. cea mai mic─â dintre cantit─â╚Ťile de aceea╚Ö natur─â; 2. cel mai mic posibil: a aplica minimul pedepsei.
*m├şnim, -─â adj. (lat. minimus, superlativu d. parvus, mic. V. minor). Foarte mic, cel ma─ş mic: o sum─â minim─â, cantitatea minim─â e de un litru pe or─â. S. n., pl. e. Cel ma─ş jos grad, cea ma─ş mic─â intensitate, extensiune sa┼ş cantitate considerat─â ca limit─â: minimu ─şu╚Ťeli─ş, pedepse─ş, pre╚Ťulu─ş. Ca adv. se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â latinu minimum [n. d. minimus], cel pu╚Ťin: o temperatur─â de minimum 8 grade deasupra lu─ş zero, o pedeaps─â de minimum zece an─ş. Se zice ╚Öi ca s. n. f─âr─â pl. un maximum de pedeaps─â. ÔÇô ╚śi minimal (germ. minimal). V. maxim.
MINIM s. minimum.
MINIM adj. 1. minimal. (Sortiment ~.) 2. strict. (Sortiment ~ necesar.)

Minim dex online | sinonim

Minim definitie

Intrare: minim (minimum)
minim minimum substantiv neutru
Intrare: minim (mic)
minim mic adjectiv