Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

19 defini╚Ťii pentru mineri

MIN├ëR, mineri, s. m. Muncitor calificat care lucreaz─â ├«ntr-o min─â1 (1). ÔÇô Din fr. mineur.
MINER├Ź, mineresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A lucra ├«n min─â1 (1). ÔÇô Din miner.
MIN├ëR, mineri, s. m. Muncitor calificat care lucreaz─â ├«ntr-o min─â1 (1). ÔÇô Din fr. mineur.
MINER├Ź, mineresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A lucra ├«n min─â1 (1). ÔÇô Din miner.
MIN├ëR, mineri, s. m. Lucr─âtor calificat care lucreaz─â ├«ntr-o min─â. Tovar─â╚Öii dragi, tovar─â╚Öi de frunte, Minerii no╚Ötri harnici de pe Jii. DE╚śLIU, G. 46. Minerul a trecut numai dintr-o galerie ├«n alta, ╚Öi ├«n urma lui p├«nza groas─â a tenebrelor se reface, de parc─â nimeni n-ar fi sf├«╚Öiat-o. BOGZA, V. J. 156.
MINER├Ź, mineresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A lucra ├«n mine. Mineream pe la Abrud, Pribegit departe, C├«nd boierii-au ├«nceput Cu r─âzboi ╚Öi moarte. DE╚śLIU, M. 55.
min├ęr s. m., pl. min├ęri
miner├ş (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. miner├ęsc, imperf. 3 sg. minere├í; conj. prez. 3 s─â minere├ísc─â
min├ęr s. m., pl. min├ęri
miner├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. miner├ęsc, imperf. 3 sg. minere├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. minere├ísc─â
MINÉR s. (Transilv.) băieș. (E de profesie ~.)
MINÉR s.m. Lucrător în mină1 (1). [Cf. fr. mineur].
MINÉR s. m. lucrător în mină1 (1). (< fr. mineur)
MINÉR ~i m. Muncitor specializat în lucrările de mină. /<fr. mineur
miner m. 1. lucrător în mine; 2. soldat ce lucrează la mine în asedii (= fr. mineur).
*min├ęr m. (fr. mineur, d. mine, min─â, s─âp─âtur─â; rus. min├ęr). Lucr─âtor din min─â, b─â─şa╚Ö. Soldat care sap─â mine la asedi┼ş. V. minier.
MINER s. (Transilv.) băieș. (E de profesie ~.)
mineră s. v. MINERIȚĂ.
MINERI╚Ü─é s. (rar) miner─â, (prin Transilv.) b─âie╚Öi╚Ť─â. (E ~ de profesie.)

Mineri dex online | sinonim

Mineri definitie

Intrare: miner
miner substantiv masculin
Intrare: mineri
mineri verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a