Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru minereu

MINER├ëU, minereuri, s. n. Acumulare de unul sau mai multe minerale din care se pot extrage, pe scar─â industrial─â, unul sau mai multe metale sau combina╚Ťii ale acestora. ÔÇô Din fr. minerai.
MINER├ëU, minereuri, s. n. Acumulare de unul sau mai multe minerale din care se pot extrage, pe scar─â industrial─â, unul sau mai multe metale sau combina╚Ťii ale acestora. ÔÇô Din fr. minerai.
MINER├ëU, minereuri, s. n. Mineral ├«n compozi╚Ťia c─âruia se g─âsesc anumite elemente (metale ╚Öi metaloizi) care se pot extrage prin procedee fizice ╚Öi chimice, spre a fi folosite ca materie prim─â ├«n industrie. ├«ntreab─â tu pe maic─â-ta ce-i greul, C─â a sp─âlat o via╚Ť─â minereul. DE╚śLIU, M. 41. Ne-am propus s─â g─âsim un procedeu nou pentru ob╚Ťinerea fontei din minereurile aflate ├«n ╚Ťar─â la noi. BARANGA, I. 168.
miner├ęu s. n., art. miner├ęul; pl. miner├ęuri
miner├ęu s. n., art. miner├ęul; pl. miner├ęuri
MINERÉU s. (înv. și reg.) rudă, (înv.) madem, minieră. (~ de fier.)
MINER├ëU s.n. Aglomerare de minerale ├«n compozi╚Ťia c─ârora se g─âsesc anumite elemente (metale, metaloizi) ├«n cantit─â╚Ťi suficiente pentru a putea fi exploatate rentabil. [Pron. -reu. / < fr. minerai].
MINER├ëU s. n. aglomerare de minerale ├«n compozi╚Ťia c─ârora se g─âsesc metale, metaloizi. (< fr. minerai)
MINER├ëU ~ri n. Roc─â cu unul sau mai multe minerale ├«n componen╚Ť─â, care pot fi extrase pe scar─â industrial─â; z─âc─âm├ónt mineral. /<fr. mineral
*miner├í─ş n., pl. a─şur─ş, ╚Öi miner├ę┼ş n., pl. eur─ş (fr. minerai, d. mini├Ęre, minier─â, min─â ma─ş mic─â, d. mine, min─â, s─âp─âtur─â). Mineral, substan╚Ť─â mineral─â a╚Öa cum se afl─â ├«n natur─â.
MINEREU s. (înv. și reg.) rudă, (înv.) madem, minieră. (~ de fier.)

Minereu dex online | sinonim

Minereu definitie

Intrare: minereu
minereu substantiv neutru