MINDIRIGÍU, mindirigii, s. m. (Înv. și reg.) Meseriaș care confecționează saltele și plăpumi. – Din tc. minderci.

MINDIRIGÍU, mindirigii, s. m. (Înv. și reg.) Meseriaș care confecționează saltele și plăpumi. – Din tc. minderci.

mindirigíu (înv., reg.) s. m., art. mindirigíul; pl. mindirigíi, art. mindirigíii (-gi-ii)

mindirigíu s. m., art. mindirigíul; pl. mindirigíi, art. mindirigíii

MINDIRIGÍU s. v. plapumar.

mindirigiu m. plăpomar; [Turc. MINDEREDJY].

mindirigíŭ m. (turc. minderği). Est. Lucrător de mindire, saltele, plapome. – În vest plăpomar. În Mold. sud amîndoŭă.

mindirigiu s. v. PLĂPUMAR.