Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru milogeal─â

MILOGE├üL─é, milogeli, s. f. Faptul de a se milogi. ÔÇô Milogi + suf. -eal─â.
MILOGE├üL─é, milogeli, s. f. Faptul de a se milogi. ÔÇô Milogi + suf. -eal─â.
MILOGEÁLĂ, milogeli, s. f. Faptul de a se milogi; cerșire. Sfiicioasă, ingînind o milogeală fără vorbe... ea-și întindea talerul pe la toate mesele. VLAHUȚĂ, O. A. 135.
miloge├íl─â s. f., g.-d. art. milog├ęlii; pl. milog├ęli
miloge├íl─â s. f., g.-d. art. milog├ęlii; pl. milog├ęli
MILOGEÁLĂ s. v. cerșit.
milogeal─â f. 1. cerere de mil─â; 2. implorare ipocrit─â.
miloge├íl─â f., pl. el─ş. Ac╚Ťiunea de a te milogi. Fig. Cerere prea umil─â, milcuire. Cer╚Öitorie.
MILOGEALĂ s. cerșeală, cerșetorie, cerșit, milogit, (rar) cerșetorit, (înv. și reg.) prosteală, (arg.) mangleală. (Umblă cu ~.)

Milogeal─â dex online | sinonim

Milogeal─â definitie

Intrare: milogeal─â
milogeal─â substantiv feminin