Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

23 defini╚Ťii pentru militar

M├ëDICO-MILIT├üR, -─é, medico-militari, -e, adj. Care se refer─â la problemele medicale ale armatei. ÔÇô Medico- + militar.
MILIT├üR, -─é, militari, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din cadrele armatei sau care este chemat─â ├«n armat─â pentru efectuarea stagiului militar, la concentrare sau la mobilizare; osta╚Ö, o╚Ötean. 2. Adj. Care apar╚Ťine armatei sau militarilor (1), privitor la armat─â sau la militari, specific armatei sau militarilor; f─âcut dup─â principii proprii armatei; milit─âresc, ost─â╚Öesc. ÔŚŐ Serviciu (sau stagiu) militar = stagiu pe care trebuie s─â-l efectueze to╚Ťi b─ârba╚Ťii valizi ai unei ╚Ť─âri ├«n care exist─â aceast─â obliga╚Ťie. ÔÖŽ Realizat sau efectuat prin sau de c─âtre armat─â. ÔÇô Din fr. militaire, lat. militaris, germ. Milit├Ąr.
MEDICO-MILIT├üR, -─é, medico-militari, -e, adj. Care se refer─â la problemele medicale ale armatei. ÔÇô Medico- + militar.
MILIT├üR, -─é, militari, -e, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care face parte din cadrele armatei sau care ├«╚Öi face stagiul militar; osta╚Ö, o╚Ötean. 2. Adj. Care apar╚Ťine armatei sau militarilor (1), privitor la armat─â sau la militari, specific armatei sau militarilor; f─âcut dup─â principii proprii armatei; milit─âresc, ost─â╚Öesc. ÔŚŐ Serviciu (sau stagiu) militar = stagiu pe care sunt obliga╚Ťi s─â-l presteze to╚Ťi b─ârba╚Ťii valizi ai unei ╚Ť─âri. ÔÖŽ Realizat sau efectuat prin sau de c─âtre armat─â. ÔÇô Din fr. militaire, lat. militaris, germ. Milit├Ąr.
MEDICO-MILITÁR, -Ă, medico-militari, -e, adj. Care se referă la problemele de medicină ivite în armată sau avînd legătură cu practica medicinei în armată.
MILIT├üR1, militari, s. m. (├Än opozi╚Ťie cu civil) Persoan─â care face parte din cadrele armatei sau care ├«╚Öi face stagiul militar (indiferent de grad). V. osta╚Ö, o╚Ötean. Drept s─â v─â spun, ca vechi militar care am f─âcut campania cu ru╚Öii ├«n tinere╚Ťe, ├«i admir. SADOVEANU, M. C. 92. Frumos, domnule maior, foarte frumos. Ce fel de cavaler e╚Öti dumneata? Ce fel de militar e╚Öti dumneata? SEBASTIAN, T. 38. Frunz─â verde de stejar, M-a dat satul militar. TEODORESCU, P. P. 300.
MILIT├üR2, -─é, militari, -e, adj. 1. Care ╚Ťine de armat─â; al armatei, ost─â╚Öesc. In clipa suprem─â a desp─âr╚Ťirii, la vasele militare n-au loc acele scene de ├«mbr─â╚Ťi╚Ö─âri, lacrime, strig─âte ╚Öi g─âl─âgie, care se petrec la plecarea vaselor de pasageri. BART, E. 234. Fiin╚Ťa func╚Ťionarilor civili ╚Öi militari... da acestei priveli╚Öti o pomp─â solemn─â. NEGRUZZI, S. I 36. Constantin Mavrocordat, la 1739, desfiin╚Ťa de tot vechea organizare militar─â a ╚Ť─ârii. B─éLCESCU, O. I 32. ÔŚŐ Serviciu militar = stagiu obligatoriu ├«n armat─â pentru to╚Ťi cet─â╚Ťenii valizi. Tren militar = tren care transport─â trupe ╚Öi materiale. Tremd militar e-aici de dou─â zile. VINTIL─é, O. 11. ÔÖŽ Care se bazeaz─â pe armat─â. Ofensiv─â militar─â. 2. Privitor la r─âzboi, de r─âzboi; r─âzboinic. [AL. DONICI] s-a dus la Petersburg ╚Öi a intrat ├«n corpul de c─âde╚Ťi, ├«ns─â avea el oare voca╚Ťiune pentru arta militar─â? NEGRUZZI, S. I 332.
m├ędico-milit├ír adj. m., pl. m├ędico-milit├íri; f. m├ędico-milit├ír─â, pl. m├ędico-milit├íre
militár adj. m., s. m., pl. militári; adj. f. militáră, pl. militáre
m├ędico-milit├ír adj. m. militar
militár adj. m., s. m., pl. militári; f. sg. militáră, pl. militáre
MILIT├üR s., adj. 1. s. v. osta╚Ö. 2. adj. cazon, milit─âresc, ost─â╚Öesc, sold─â╚Ťesc, (rar) mar╚Ťial, (pop.) c─ât─ânesc, (├«nv.) o╚Ötenesc, o╚Ötesc, voinicesc. (Uniform─â ~.) 3. adj. v. armat.
MEDICO-MILITÁR, -Ă adj. Referitor la medicina militară. [< medico- + militar].
MILIT├üR, -─é adj. Care ╚Ťine de armat─â; ost─â╚Öesc. ÔŚŐ Serviciu militar = stagiu f─âcut ├«n armat─â de un cet─â╚Ťean. ÔÖŽ Care se bazeaz─â pe armat─â; care ╚Ťine de r─âzboi; r─âzboinic. // s.m. Persoan─â care apar╚Ťine cadrelor active ale armatei; osta╚Ö. [Cf. fr. militaire, it. militare, lat. militaris, militarius].
M├üNU MILIT├üRI loc. adv. prin folosirea for╚Ťei armate. (< lat. manu militari)
MEDICO-MILITÁR, -Ă adj. referitor la medicina militară. (< medico- + militar)
MILIT├üR, -─é I. adj. care ╚Ťine de armat─â; ost─â╚Öesc. ÔÖŽ stagiu ~ = stagiu f─âcut ├«n armat─â de un cet─â╚Ťean. ÔÖŽ care se bazeaz─â pe armat─â; de r─âzboi. II. s. m. cel care apar╚Ťine cadrelor active ale armatei. (< fr. militaire, lat. militaris, germ. Milit├Ąr)
MILIT├üR1 ~─â (~i, ~e) Care ╚Ťine de armat─â sau de militari; propriu armatei sau militarilor. Avia╚Ťie ~─â. ÔŚŐ Serviciu ~ durat─â de instruire a cet─â╚Ťenilor ├«n r├óndurile for╚Ťelor armate. /<fr. militaire, lat. militaris, germ. Milit├Ąr
MILIT├üR2 ~i m. Persoan─â care ├«╚Öi face stagiul militar sau face parte din cadrele armatei; osta╚Ö; soldat. /<fr. militaire, lat. militaris, germ. Milit├Ąr
medico-militar a. privitor la medicina militar─â: Institutul medico-militar.
militar a. 1. relativ la r─âsboiu: art─â militar─â; 2. ce ╚Ťine de armat─â: costum militar. ÔĽĹ m. o╚Ötean, soldat.
*milit├ír, -─â adj. (lat. militaris, d. miles, militis, soldat). Ost─â╚Öesc, relativ la solda╚Ť─ş sa┼ş la ofi╚Ťer─ş, la armat─â, la r─âzbo─ş: ha─şne militare, ╚Öcoal─â militar─â, preparative militare. R─âzbo─şnic, ─şubitor de armat─â: Romani─ş era┼ş un popor militar. S. m. Care face parte din armat─â (soldat sa┼ş ofi╚Ťer), osta╚Ö, o╚Ötean. Adv. Militarmente.
MILITAR s., adj. 1. s. osta╚Ö, o╚Ötean, soldat, (Transilv.) c─âtan─â, (├«n unele colinde) stratiot, (├«nv.) s─âgar, voinic. 2. adj. cazon, milit─âresc, ost─â╚Öesc, sold─â╚Ťesc, (rar) mar╚Ťial, (pop.) c─ât─ânesc, (├«nv.) o╚Ötenesc, o╚Ötesc, voinicesc. (Uniform─â ~.) 3. adj. armat. (Conflict ~.)

Militar dex online | sinonim

Militar definitie

Intrare: militar (s.m.)
militar 2 s.m. admite vocativul substantiv masculin
Intrare: militar (adj.)
militar 1 adj. adjectiv
Intrare: medico-militar
medico-militar adjectiv
medical adjectiv
militar 1 adj. adjectiv