Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

32 defini╚Ťii pentru mijloc

M├ŹJLOC, (I 2) mijlocuri, (II) mijloace, s. n. I. 1. Punct situat la egal─â dep─ârtare de dou─â extreme; centru; loc aflat ├«n interiorul unui spa╚Ťiu, la oarecare distan╚Ť─â de margine. ÔŚŐ Loc. adj. De mijloc = situat ├«ntre limita superioar─â ╚Öi cea inferioar─â; mijlociu. ÔŚŐ Loc. adv. La (sau ├«n) mijloc = (aproximativ) ├«n centru, ├«n spa╚Ťiul care separ─â dou─â persoane sau dou─â lucruri. ÔŚŐ Loc. prep. Prin mijlocul... = printre. Din mijlocul... = dintre. ├Än mijlocul... = ├«ntre2. ÔŚŐ Expr. A fi la mijloc = a fi ├«n cauz─â, ├«n joc. A fi ceva la mijloc = a fi ceva nel─âmurit, necunoscut la baza unui lucru. A se pune (sau a sta) la mijloc = a interveni ├«ntre dou─â persoane care se ceart─â, pentru a le ├«mpiedica s─â se ia la b─âtaie; a media ├«ntr-un conflict. A-╚Öi pune capul (sau g├ótul) la mijloc = a fi sigur de cele ce afirm─â; a garanta. 2. Nume dat anumitor p─âr╚Ťi ale unor obiecte situate sau destinate a fi situate ├«n partea (aproximativ) central─â a obiectului respectiv. 3. Parte a corpului omenesc cuprins─â ├«ntre torace ╚Öi ╚Öolduri; talie, br├óu. ÔŚŐ Expr. A apuca (sau a prinde, a cuprinde, a ╚Ťine etc.) de mijloc = a petrece bra╚Ťul ├«n jurul taliei cuiva (├«n semn de afec╚Ťiune). 4. (├Änv.) Mediu1, ambian╚Ť─â. 5. Moment situat la aceea╚Öi dep─ârtare de ├«nceputul ╚Öi sf├ór╚Öitul unei ac╚Ťiuni, al unei perioade de timp; jum─âtate. ÔŚŐ Loc. adv. La mijloc = ├«ntre dou─â momente; ├«ntre un moment trecut ╚Öi cel prezent. ÔŚŐ Loc. prep. ├Än mijlocul... = ├«n cursul..., ├«n toiul..., ├«n puterea... ÔÖŽ (├Änv.) Veacul (sau v├órsta) de mijloc = Evul Mediu. ÔÖŽ Parte a unei ac╚Ťiuni, a unei nara╚Ťiuni etc. situat─â ├«ntre ├«nceputul ╚Öi sf├ór╚Öitul ei. 6. (├Änv. ╚Öi pop.) Ceea ce are calitatea, valoarea situat─â ├«ntre o limit─â superioar─â ╚Öi alta inferioar─â. ÔŚŐ Loc. adj. De mijloc = mijlociu, potrivit, mediocru. (Expr.) Cale (sau drum) de mijloc = pozi╚Ťie intermediar─â ├«ntre dou─â extreme, solu╚Ťie moderat─â sau de compromis; atitudine ponderat─â. II. 1. Ceea ce serve╚Öte pentru realizarea unui scop; (la pl.) posibilit─â╚Ťi (materiale sau morale) de care dispune cineva pentru un anumit scop; p. ext. cale, metod─â, procedeu. ÔÖŽ Chip, fel. ÔÖŽ Posibilitate, putin╚Ť─â. 2. (Concr.; la pl.) Unelte, utilaj. ÔŚŐ Mijloace de munc─â = totalitatea mijloacelor materiale cu ajutorul c─ârora oamenii ac╚Ťioneaz─â asupra obiectelor muncii, modific├óndu-le potrivit scopului urm─ârit. Mijloace de produc╚Ťie = totalitatea obiectelor muncii ╚Öi a mijloacelor de munc─â pe care oamenii le folosesc ├«n procesul de producere a bunurilor materiale. Mijloace de circula╚Ťie (sau de locomo╚Ťie) = vehicule care servesc pentru deplasarea persoanelor sau a obiectelor. 3. (Concr.) Avere, bani, resurse, fonduri. [Acc. ╚Öi: mijl├│c] ÔÇô Lat. medius locus.
M├ŹJLOC, (I 2) mijlocuri, (II) mijloace, s. n. I. 1. Punct care se g─âse╚Öte la egal─â dep─ârtare de dou─â extreme; centru; loc aflat ├«n interiorul unui spa╚Ťiu, la oarecare distan╚Ť─â de margine. ÔŚŐ Loc. adj. De mijloc = situat ├«ntre limita superioar─â ╚Öi cea inferioar─â; mijlociu. ÔŚŐ Loc. adv. La (sau ├«n) mijloc = (aproximativ) ├«n centru, ├«n spa╚Ťiul care separ─â dou─â persoane sau dou─â lucruri. ÔŚŐ Loc. prep. Prin mijlocul... = printre. Din mijlocul... = dintre. ├Än mijlocul... = ├«ntre2. ÔŚŐ Expr. A fi la mijloc = a fi ├«n cauz─â, ├«n joc. A fi ceva la mijloc = a fi ceva nel─âmurit, necunoscut la baza unui lucru. A se pune (sau a sta) la mijloc = a interveni ├«ntre dou─â persoane care se ceart─â, pentru a le ├«mpiedica s─â se ├«ncaiere; a media ├«ntr-un conflict. A-╚Öi pune capul (sau g├ótul) la mijloc = a fi sigur de cele ce afirm─â; a garanta. 2. Nume dat anumitor p─âr╚Ťi ale unor obiecte situate sau destinate a fi situate ├«n partea (aproximativ) central─â a obiectului respectiv. 3. Parte a corpului omenesc cuprins─â ├«ntre torace ╚Öi ╚Öolduri; talie, br├óu. ÔŚŐ Expr. A apuca (sau a prinde, a cuprinde, a ╚Ťine etc.) de mijloc = a petrece bra╚Ťul ├«n jurul taliei cuiva (├«n semn de afec╚Ťiune). 4. (├Änv.) Mediu1, ambian╚Ť─â. 5. Moment situat la aceea╚Öi dep─ârtare de ├«nceputul ╚Öi sf├ór╚Öitul unei ac╚Ťiuni, al unei perioade de timp; jum─âtate. ÔŚŐ Loc. adv. La mijloc = ├«ntre dou─â momente; ├«ntre un moment trecut ╚Öi cel prezent. ÔŚŐ Loc. prep. ├Än mijlocul... = ├«n cursul..., ├«n toiul..., ├«n puterea... ÔÖŽ (├Änv.) Veacul (sau v├órsta) de mijloc = evul mediu. ÔÖŽ Parte a unei ac╚Ťiuni, a unei nara╚Ťiuni etc. situat─â ├«ntre ├«nceputul ╚Öi sf├ór╚Öitul ei. 6. (├Änv. ╚Öi pop.) Ceea ce are calitatea, valoarea situat─â ├«ntre o limit─â superioar─â ╚Öi alta inferioar─â. ÔŚŐ Loc. adj. De mijloc = mijlociu, potrivit, mediocru. (Expr.) Cale (sau drum) de mijloc = pozi╚Ťie intermediar─â ├«ntre dou─â extreme, solu╚Ťie moderat─â sau de compromis; atitudine ponderat─â. II. 1. Ceea ce serve╚Öte ca unealt─â pentru realizarea unui scop; (la pl.) posibilit─â╚Ťi (materiale sau morale) de care dispune cineva pentru un anumit scop; p. ext. cale, metod─â, procedeu. ÔÖŽ Chip, fel. ÔÖŽ Posibilitate, putin╚Ť─â. 2. (Concr.; la pl.) Unelte, utilaj. ÔŚŐ Mijloace de munc─â = totalitatea mijloacelor materiale cu ajutorul c─ârora oamenii ac╚Ťioneaz─â asupra obiectelor muncii, modific├óndu-le potrivit scopului urm─ârit de ei. Mijloace de produc╚Ťie = totalitatea obiectelor muncii ╚Öi a mijloacelor de munc─â pe care oamenii le folosesc ├«n procesul de producere a bunurilor materiale. Mijloace de circula╚Ťie (sau de locomo╚Ťie) = vehicule care servesc pentru deplasarea persoanelor sau a obiectelor. 3. (Concr.) Avere, bani, resurse, fonduri. [Acc. ╚Öi: mijl├│c] ÔÇô Lat. medius locus.
M├ŹJLOC, (I 2) mijlocuri, (II) mijloace, s. n. I. 1. Punct care se g─âse╚Öte la egal─â dep─ârtare de extremit─â╚Ťile unui lucru; loc care se afl─â ├«n interiorul unui spa╚Ťiu. ├«n mijlocul drumului picote╚Öte dinele ├«nv─â╚Ť─âtorului. REBREANU, I. 10. La mijloc de codru des, Toate p─âs─ârile ies. EMINESCU, O. I 215. Pia╚Ťa- are ├«n mijloc un st├«lp de marmur─â. GOLESCU, I. 47. ÔŚŐ Loc. prep. Prin mijlocul... = prin, printre. Corabia plutea cu mare repejune prin mijlocul valurilor. DR─éGHICI, R. 24. Din mijlocul... = dintre. Harap-Alb iese atunci din mijlocul celorlal╚Ťi ╚Öi iar se ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â ├«naintea ├«mp─âratului. CREANG─é, P. 262. ├Än mijlocul... = ├«ntre, printre. Din fericire am observat c─â domnul Herdelea nu s-a plictisit prea r─âu ├«n mijlocul c─âr╚Ťilor. REBREANU, R. I 55. V─âz├«nd pe Galben-de-soare ├«n mijlocul iepelor, se r─âpezi la d├«nsul. ISPIRESCU, L. 28. ÔŚŐ Expr. A fi (cineva) la mijloc = a fi (cineva) pricina, cauza, explica╚Ťia unui lucru sau a unei situa╚Ťii. Aici ├«nc─â trebuie s─â fie un drac la mijloc. CREANG─é, P. 266. A fi ceva la mijloc = a fi ceva nel─âmurit, suspect (un dedesubt) la baza sau ca explica╚Ťie a unui lucru. Altceva e la mijloc. ╚Üie ╚Ťi-a pl─âcut s─â tr─âie╚Öti comod. BARANGA, I. 154. F─âr─â ├«ndoial─â, era ceva la mijloc. ╚śi-l sili ├«ncetul cu ├«ncetul, prin ├«ntreb─âri treptate, s─â-i spuie toate am─ânuntele. BASSARABESCU, V. 22. A se pune (sau a sta) la mijloc = a sc amesteca ├«ntre cei care se ceart─â pentru a mijloci o ├«mp─âcare, a interveni. V─âz├«nd noi c─â era c├«t pe ce s─â se ├«ncaiere la b─âtaie, ne punem la mijloc ╚Öi-i ├«mp─âc─âm cu mare greu. CREANG─é, A. 107. A-╚Öi pune capul (sau g├«tul) la mijloc = a-╚Öi pune via╚Ťa ├«n joc sau ├«n primejdie; a garanta ferm. Mi-au spus mie cine l-au v─âzut c─â Ion a luat-o [pup─âza]; g├«tul ├«mi pun la mijloc. CREANG─é, A. 56. 2. Partea corpului omenesc cuprins─â ├«ntre piept ╚Öi abdomen; talie. Nu-mi fi inim─â du╚Öman─â C├«nd vezi r─âul l├«ng─â mine. Haide, prinde-m─â mai bine De mijloc! CO╚śBUC, P. I 238. Atunci ea deodat─â s-a v─âzut ├«nchis─â cu un cerc zdrav─ân de fier peste mijloc. CREANG─é, P. 88. ╚śi-nt├«lnii o fe╚Ťi╚Öoar─â, Cu cosi╚Ťa g─âlbioar─â, Cu mijloc de trestioar─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 101. ÔÖŽ Abdomen, burt─â. Cu nasurile prea rumene, cu mijlocurile prea umflate ╚Öi cu rasele p─âtate de gr─âsimile m├«nc─ârilor. SADOVEANU, Z. C. 181. 3. (├Änvechit) Mediu, ambian╚Ť─â. Un artist, un scriitor... e influen╚Ťat de mijlocul ├«n care tr─âie╚Öte. GHEREA, ST. CR. II 70. 4. Moment situat la aceea╚Öi dep─ârtare de ├«nceputul ╚Öi sf├«r╚Öitul unui fragment de timp; jum─âtate. Mijlocul zilei. Ôľş C├«nd la mijloc de cale, S-a iscat un v├«nt, Din fund de p─âm├ónt. SEVASTOS, N. 136. ÔŚŐ (├Änvechit) Veacul (sau v├«rst─â) de mijloc = evul mediu. Clasicismul antic ╚Öi romantic din veacul de mijloc [titlu]. GHEREA, ST. CR. II 106. O pomp─â solemn─â, ce aducea aminte de turnerile cavalerilor vr├«stei de mijloc. NEGRUZZI, S. I 36. ÔŚŐ Loc. adv. La mijloc = ├«ntre dou─â momente; ├«ntre timp, de atunci. Nu trece mult la mijloc, iaca se pomene╚Öte Ivan cu un car plin de palce. CREANG─é, P. 305. S├«nt ani la mijloc ╚Öi-nc─â mul╚Ťi vor trece Din ceasul sf├«nt ├«n care ne-nt├«lnir─âm. EMINESCU, O. I 120. Au trecut c├«teva zile la mijloc f─âr─â a le istorisi ceva. DR─éGHICI, R. 111. De la mijloc = de la jum─âtate; din interior. ÔŚŐ Loc. prep. ├Än mijlocul... = ├«n toiul..., ├«n puterea... Ne afl─âm ├«n mijlocul iernii. STANCU, D. 307. ÔÖŽ Miezul unei ac╚Ťiuni, nara╚Ťiuni etc. Ei, acu ai ├«n╚Ťeles? zise George oprindu-se ├«n mijlocul c├«ntecului. REBREANU, I. 21. Vrei s─â-╚Ťi spui un basm, s-adormi mai bine? ÔÇô Spune ÔÇô Ei! ├«nceputul nu-i nimica; s─â vezi dumneata mijlocul ╚Öi sf├«r╚Öitul. CARAGIALE, P. 56. 5. (├Än loc. adj.) De mijloc = mijlociu, potrivit, mediocru. Era un om de mijloc, pe chipul c─âruia citeai numai bl├ónde╚Ťe. I. BOTEZ, ╚śC. 158. Anul va fi de mijloc. ╚śEZ. II 197. ÔŚŐ Expr. Cale (sau drum) de mijloc = solu╚Ťie intermediar─â, ├«ntre dou─â extreme. C├«nd ├«i alb, spun alb, ╚Öi la negru, spun negru... ori, ori! C─â drum de mijloc nu exist─â. DAVIDOGLU, M. 83. II. 1. Procedeu, mod de ac╚Ťiune, metod─â; chip, fel; instrument (2). Rolul limbii este de a servi ca mijloc de comunicare ├«ntre oameni. GRAUR, S. L. 11. Arta ├«nseamn─â... fond ╚Öi form─â, con╚Ťinut ╚Öi mijloace, teme ╚Öi procedee. VIANU, S. 147. C─âci acelora╚Öi mijloace Se supun c├«te exist─â, ╚śi de mii de ani ├«ncoace Lumea-i vesel─â ╚Öi trist─â. EMINESCU, O. I 196. O sup─ârare de care c─âuta vreun mijloc a sc─âpa! NEGRUZZI, S. I 49. ÔÖŽ Posibilitate, putin╚Ť─â. Dar cu slabele-╚Ťi mijloace faptele-╚Ťi s├«nt de mirare. ALEXANDRESCU, P. 134. 2. (Concretizat, la pl.) Avere, stare; bani, fonduri, resurse. Pe la anul 1846 B─âlcescu, procur├«ndu-╚Öi mijloace b─âne╚Öti din familie, a pornit ├«n str─âin─âtate. GHICA, S. 698. ├Än╚Ťeleg c─â nu vrei, dar dac─â nu-s mijloace, ce s─â facem? Trebuie r─âbdare, fata mea! ALECSANDRI, T. I 279. 3. (La pl.) Unealt─â, instrument, utilaj. Gospod─âria agricol─â colectiv─â ├«╚Öi organizeaz─â munca dup─â plan, folose╚Öte pe scar─â larg─â mijloacele mecanizate ╚Öi metodele ╚Ötiin╚Ťei agricole ├«naintate, STAT. GOSP. AGR. 3. Omul de azi, mai luminat ╚Öi mai ├«n╚Ťeleg─âtor, trebuie s─â-╚Öi cultive p─âm├«ntul mai bine, cu mijloace tehnice. SADOVEANU, E. 26. ÔŚŐ Mijloace de munc─â = lucrurile cu ajutorul c─ârora omul ac╚Ťioneaz─â asupra obiectului muncii lui ╚Öi ├«l modific─â: uneltele de produc╚Ťie, precum ╚Öi p─âm├«ntul, cl─âdirile destinate produc╚Ťiei, drumurile, canalurile, depozitele etc. Mijloacele de munc─â indic─â nu numai gradul de dezvoltare a for╚Ťei de munc─â omene╚Öti, dar ╚Öi raporturile sociale ├«n care se lucreaz─â. MARX, C. I 187. Mijloace de produc╚Ťie = totalitatea uneltelor de produc╚Ťie, ├«mpreun─â cu sulul, subsolul, mijloacele de comunica╚Ťie etc., necesare pentru a ob╚Ťine bunuri materiale. Dup─â cucerirea ├«ntregii puteri politice de c─âtre clasa muncitoare ╚Öi dup─â na╚Ťionalizarea principalelor mijloace de produc╚Ťie, partidul nostru, mobiliz├«nd masele largi de oameni ai muncii, a trecut la construirea socialismului. LUPTA DE CLAS─é, 1952, nr. 6, 57. ÔÇô Accentuat ╚Öi: mijl├│c. ÔÇô Variant─â: mi├ęjloc (BUDAI-DELEANU, ╚Ü. 245) s. n.
!m├şjloc2/mijl├│c2 (punct/moment central, talie) s. n.
m├şjloc1/mijl├│c1 (procedeu, unealt─â) s. n., pl. m├şjloace/mijlo├íce
m├şjloc/mijl├│c (procedeu, unealt─â, avere, corp central) s. n., pl. m├şjloace/mijlo├íce
mijl├│c (talie) s. n., pl. mijl├│curi
M├ŹJLOC s. 1. v. centru. 2. centru, (fig.) buric, inim─â, (├«nv. fig.) dric. (├Än ~ul ora╚Öului.) 3. centru, miez, (fig.) buric, inim─â. (├Än ~ul p─âm├óntului.) 4. (fig.) s├ón. (Se afl─â ├«n ~ul familiei.) 5. jum─âtate. (La ~ul sc├óndurii.) 6. v. br├óu. 7. (ANAT.) ╚Öale (pl.). (O doare ~ul.) 8. jum─âtate. (La ~ul s─âpt─âm├ónii.) 9. v. toi. 10. v. mod. 11. v. avere. 12. v. fond. 13. mijloc de transport v. vehicul.
M├ŹJLOC s. v. ambian╚Ť─â, anturaj, cadru, cerc, gros, intermediar, mediator, mediu, mijlocitor, mul╚Ťime, sfer─â, societate.
SECOLUL DE M├ŹJLOC s. v. evul mediu.
V├éRSTA DE M├ŹJLOC s. v. evul mediu.
VEACUL DE M├ŹJLOC s. v. evul mediu.
mijl├│c (mijlo├íce), s. n. ÔÇô 1. Miez, centru. ÔÇô 2. Talie, cing─âtoare, br├«u. ÔÇô 3. Intermediu, form─â, metod─â. ÔÇô 4. (Pl.) Posibilit─â╚Ťi, avere, bog─â╚Ťie. ÔÇô Var. (Munt.) miljoc. Mr. ┼äoldzuc, ┼äoldzic─â, megl. mejluc, istr. mejloc. Lat. m─Ľdius locus (Cipariu, Gram., 95; Pu╚Öcariu 1076; Candrea-Dens., 1112; REW 5462) sau, mai cur├«nd, ├«n interiorul rom├ónei, din miez loc, cf. fr. milieu. Der. direct din lat. *mediulocu ar prezenta dificultatea lui l intervocalic, pe care Pu╚Öcariu ├«ncerca s-o solu╚Ťioneze prin intermediul unei forme *mediolus locus, care pare inutil─â. Rezultatul miez- ÔÇ║ mij- se datoreaz─â, dup─â Densusianu, Filologie, 447 ╚Öi Candrea, influen╚Ťei sl. me┼żda; mai cur├«nd se datoreaz─â dificult─â╚Ťii de pronun╚Ťare a grupului zl, pu╚Ťin obi╚Önuit ├«n rom., care ar fi dezvoltat un iot, de unde mij-, ca ╚Öi breaz ÔÇ║ breji. Der. mijloca╚Ö, adj. (de mijloc); mijloca╚Ö, s. m. (locuitor cu o situa╚Ťie economic─â de mijloc; calul de la mijloc la un vehicul tras de trei cai); mijlocel, adj. (median); mijloci, vb. (a intermedia, a interveni, a se interpune; a ob╚Ťine, a procura); mijlocitor, adj. (care intermediaz─â); mijlociu, adj. (mediu; mediocru, curent); mijlocie, s. f. (medie, termen mediu); nemijlocit, adj. (imediat).
M├ŹJLOC2 ~o├íce n. 1) Mod de a ac╚Ťiona pentru a atinge un anumit scop; metod─â; procedeu; modalitate; manier─â. ~oace de prevenire a bolilor. 2) Fel, chip de a fi, de a se manifesta. ~ de exprimare. ÔŚŐ Prin toate ~oacele folosind toate posibilit─â╚Ťile. 3) la pl. Resurse materiale; bani. Lipsit de ~oace. 4) Ansamblu al celor necesare pentru realizarea unei ac╚Ťiuni. ~oace de transport. ÔŚŐ ~oace de produc╚Ťie totalitate a uneltelor de munc─â. /<lat. medius locus
M├ŹJLOC1 ~uri n. 1) Loc, parte sau punct al unui lucru (al unui spa╚Ťiu sau al unei suprafe╚Ťe), situat la o distan╚Ť─â egal─â de marginile sau capetele periferice. ~ul str─âzii. Prin ~ul satului. ÔŚŐ ├Än ~ul... a) ├«ntre, printre; b) ├«n limitele unui spa╚Ťiu; c) al─âturi de... De la ~ de la jum─âtate. 2) Moment care se afl─â la o distan╚Ť─â egal─â de ├«nceputul ╚Öi sf├ór╚Öitul unui interval de timp; jum─âtate. * La ~ ├«ntre dou─â intervale de timp. 3) Parte a corpului omenesc cuprins─â ├«ntre ╚Öolduri ╚Öi coaste; talie; br├óu. ├Äncins la ~. ÔŚŐ A fi (cineva) la ~ a fi cauza unei st─âri de lucru. A fi ceva la ~ a fi ceva ascuns, inexplicabil la baza unui lucru. A-╚Öi pune capul (sau g├ótul) la ~ a se expune la o primejdie. A se pune la ~ a interveni ├«ntr-o ceart─â, ├«ntr-o ├«nc─âierare. /<lat. medius locus
mijloc n. 1. partea unui loc egal dep─ârtat─â de extremit─â╚Ťile sale: mijlocul casei; fig. mijlocul zilei, mijlocul discursului; de mijloc, mediocru; la mijloc, de atunci: sunt ani la mijloc EM.; 2. mijlocul corpului, talie: m─â lu─â de mijloc; 3. fig. ceea ce serv─â spre a ajunge la un scop: nu e alt mijloc de sc─âpare; 4. putere de a face ceva; 5. mijlocire: prin mijlocul darurilor; 6. pl. avere, stare: om cu mijloace. [Lat. MEDIUS LOCUS, influen╚Ťat de sinonimul slav. MEJDA].
m├şjloc (est) ╚Öi mijl├│c (vest) n., pl. o├íce ╚Öi rar m├şjloace (d. m─şez, mez ╚Öi loc, adic─â locu medi┼ş, lat. m─Ľdius l─âcus; pv. megloc, fr. milieu). Centru, loc egal dep─ârtat de extremit─â╚Ť─ş, de ├«nceput ╚Öi de sf├«r╚Öit: mijlocu une─ş mese, une─ş c─âr╚Ť─ş, unu─ş discurs. Loc dep─ârtat de margin─ş, de malur─ş: a ├«nainta ├«n mijlocu mul╚Ťimi─ş, a te arunca ├«n mijlocu m─âri─ş. Mijlocu corpulu─ş, talie: a apuca de mijloc. Fig. Ce─şa ce serve╚Öte ca s─â ajung─ş la scop, mijlocire, intermedi┼ş, ajutor: nu e alt mijloc de c├«t r─âzbo─ş┼ş, a rezolva o chestiune pin mijlocu armelor. Pl. Avere, stare, posibilitate de a face ceva: a avea mijloace de tra─ş, de a reduce pe cineva la t─âcere. De mijloc, 1. mijloci┼ş: ├«n─âl╚Ťime de mijloc, 2. mediocru: inteligen╚Ť─â mediocr─â. La mijloc, 1. ├«ntre (ca obstacul, ca interes, ca lucru de care e vorba or─ş care cauzeaz─â ceva): ├«s multe la mijloc (sub├«n╚Ť. care se opun la trecere, care fac fericirea, care-l fac s─â se intereseze de aceasta, e v─şa╚Ťa la mijloc aic─ş), ├«m─ş pun capu la mijloc (├«m─ş risc, ├«m─ş expun capu, pun r─âm─â╚Öag pe capu me┼ş), e ceva la mijloc, e un motiv, o cauz─â, 2. de atunc─ş: ├«s an─ş la mijloc. Pun ├«n (sa┼ş la) mijloc, risc, expun sa┼ş opun: el puse v─şa╚Ťa or─ş sabia sa la mijloc. ÔÇô Pop. ╚Öi miljoc (Mold. Trans.). ├Än Ml. ╚Öi adj. fem.: fata cea mijloac─â.
mijloc s. v. AMBIANȚĂ. ANTURAJ. CADRU. CERC. GROS. INTERMEDIAR. MEDIATOR. MEDIU. MIJLOCITOR. MULȚIME. SFERĂ. SOCIETATE.
MIJLOC s. 1. centru. (~ unui cerc.) 2. centru, (fig.) buric, inim─â, (├«nv. fig.) dric. (├Än ~ ora╚Öului.) 3. centru, miez, (fig.) buric, inim─â. (├Än ~ p─âm├«ntului.) 4. (fig.) s├«n. (Se afl─â ├«n ~ul familiei.) 5. jum─âtate. (La ~ sc├óndurii.) 6. br├«u, talie. (Gr├«ul ├«i ajungea p├«n─â la ~.) 7. (ANAT.) ╚Öale (pl.). (O doare ~.) 8. jum─âtate. (La ~ s─âpt─âm├«nii.) 9. miez, putere, toi, (pop.) dric, t─ârie, temei, (reg.) vipie, viu. (├Än ~ul nop╚Ťii.) 10. cale, chip, fel, form─â, manier─â, metod─â, mod, modalitate, posibilitate, procedare, procedeu, procedur─â, putin╚Ť─â, sistem, (reg.) cap, modru, (├«nv.) manoper─â, mar╚Ö─â, mediu, mijlocire. (Un alt ~ de a rezolva problema.) 11. (la pl.) avere, avut, avu╚Ťie, bog─â╚Ťie, bun, situa╚Ťie, stare, (├«nv. ╚Öi reg.) bog─âtate, prilej, prindere, (reg.) blag─â, prinsoare, (prin Transilv.) apuc─âtur─â, (Transilv.) iosag, (Olt., Ban. ╚Öi Transilv.) vlag─â, (├«nv.) bucate (pl.), periusie, (fam.) parale (pl.), (fig.) cheag, seu. (Are ceva ~.) 12. (FIN.; mai ales la pl.) fond, resurs─â, (├«nv.) sermaia. (~ b─âne╚Öti.)
secolul de mijloc s. v. EVUL MEDIU.
veacul de mijloc s. v. EVUL MEDIU.
vîrsta de mijloc s. v. EVUL MEDIU.
cl├ís─â mijloc├şe (de m├şjloc) sint. s. ÔŚŐ ÔÇ×Noi credem c─â viitorul economic al Rom├óniei este legat de apari╚Ťia acelei clase mijlocii, de oameni ├«ntreprinz─âtori, care s─â ╚Ötie s─â fac─â bani ╚Öi s─â-i investeasc─â.ÔÇŁ R.l. 16 XI 92 p. 2. ÔŚŐ ÔÇ×S-a hot─âr├ót re├«nvierea clasei de mijloc.ÔÇŁ Ev.z. 17 V 95 p. 4; v. ╚Öi ÔŚŐ ÔÇ×22ÔÇŁ 2430 XII 92 p. 6; v. ╚Öi middle class (trad. fr. classes moyennes; cf. engl. middle class)
MIJLOC / DE LUPT─é / DE AC╚ÜIUNE / DE ATAC / AERIAN, denumire general─â dat─â tehnicii de lupt─â deservind a╚Ťiunile militare (aici sunt incluse avioanele ╚Öi aparatele de zbor f─âr─â pilot).
MIJLOC DE NAVIGA╚ÜIE AERIAN─é aparat care asigur─â elementele necesare aplic─ârii unei metode de naviga╚Ťie aerian─â. Mijloacele de naviga╚Ťie aerian─â se pot clasifica astfel: mijloace generale sau geometrice (se bazeaz─â pe m─âsurarea diferi╚Ťilor parametri ce depind de forma, dimensiunile ╚Öi propriet─â╚Ťile solului, din aceast─â categore f─âc├ónd parte: compasele magnetice obi╚Önuite, girocompasele, sistemele direc╚Ťionale, vitezometrele, altimetrele cu capsul─â aneroid─â, termometrele aerului exterior, indicatorii de naviga╚Ťie, sistemele iner╚Ťiale, cronometrele etc.), mijloace de radionaviga╚Ťie (se bazeaz─â pe principii electronice, din aceast─â categorie f─âc├ónd parte: radiogoniometrele, radiofarurile, echipamentele de m─âsurare a distan╚Ťei aeronavei etc.), mijloace astronomice de naviga╚Ťie (se bazeaz─â pe principiul m─âsur─ârii parametrilor deplas─ârii a╚Ötrilor pe bolta cereasc─â, din aceast─â categorie f─âc├ónd parte: astrocompasul, astrosextantul etc.) ╚Öi mijloace luminoase de naviga╚Ťie (se bazeaz─â pe principiul utiliz─ârii energiei luminoase pentru orientare, din aceast─â categorie f─âc├ónd parte: balizajul luminos al pistei de aterizare, farurile de aerodrom ╚Öi dispozitivul de semnalizare prin sclipiri a pozi╚Ťiei aeronavei).
AUREA MEDIOCRITAS (lat.) aurita cale de mijloc ÔÇô Hora╚Ťiu, ÔÇ×OdeÔÇŁ, II, 10, 5. ├Ändemn la modestie ╚Öi la cump─âtare. Ast─âzi, persiflare a mediocrit─â╚Ťii.
IN MEDIO STAT VIRTUS (lat.) virtutea se afl─â la mijloc ÔÇô Sentin╚Ť─â a scolasticii medievale, av├óndu-╚Öi originea ├«n doctrina etic─â a lui Aristotel.
NEL MEZZO DEL CAMMIN DI NOSTRA VITA (lat.) la mijlocul drumului vie╚Ťii noastre ÔÇô Dante, ÔÇ×InfernulÔÇŁ, I, 1. ├Än simbolistica dantesc─â, v├órsta de 35 de ani, punctul cel mai ├«nalt al arcului vie╚Ťii.
NIL MEDIUM EST (lat.) nu exist─â cale de mijloc ÔÇô Ori a╚Öa, ori altfel.
M├ŹJLOC s. n. (cf. lat. medius locus): ceea ce serve╚Öte la realizarea unui scop precis. ÔŚŐ ~ de comunicare: m. de leg─âtur─â ├«ntre vorbitori, m. de transmitere reciproc─â de cuno╚Ötin╚Ťe, idei ╚Öi sentimente, ca de exemplu limba (ÔÇ×Limba este cel mai important mijloc de comunicare ├«ntre oameniÔÇŁ). ÔŚŐ ~ de ├«mbog─â╚Ťire a vocabularului (unei limbi): procedeu, modalitate de formare a unor cuvinte noi ├«ntr-o limb─â. Pentru limba rom├ón─â se disting dou─â feluri de m. de ├«mbog─â╚Ťire a vocabularului ei: interne, ├«ntre care se num─âr─â derivarea, compunerea ╚Öi conversiunea (schimbarea valorii gramaticale a cuvintelor, trecerea cuvintelor dintr-o clas─â ├«n alta) ╚Öi externe (├«mprumuturile de toate felurile din alte limbi). ÔŚŐ ~ de realizare a flexiunii: element lingvistic care ajut─â anumite p─âr╚Ťi de vorbire s─â flexioneze, s─â-╚Öi schimbe forma. ├Än limba rom├ón─â exist─â dou─â feluri de m. de realizare a flexiunii: sintetice, ├«ntre care se num─âr─â articolul hot─âr├ót enclitic, sufixele ╚Öi desinen╚Ťele (de aici ╚Öi tipul de flexiune sintetic─â) ╚Öi analitice, ├«ntre care se num─âr─â articolul hot─âr├ót proclitic, articolul nehot─âr├ót, articolul posesiv (genitival), articolul demonstrativ (adjectival), adjectivele calificative ╚Öi adjectivele pronominale ├«n pozi╚Ťie proclitic─â fa╚Ť─â de substantiv ╚Öi unele prepozi╚Ťii (de aici ╚Öi tipul de flexiune analitic─â). ÔŚŐ ~ de realizare a gradelor de compara╚Ťie: element lingvistic reprezentat printr-un cuv├ónt, care ajut─â la exprimarea gradului de intensitate a ├«nsu╚Öirii de care dispun dou─â obiecte comparate. Pentru limba rom├ón─â s-au fixat ca m. de realizare a acestor grade adverbele cu rol de instrumente gramaticale mai, pu╚Ťin, foarte, tare ╚Öi prea ╚Öi locu╚Ťiunile adverbiale de mod, cu acela╚Öi rol de instrumente gramaticale, tot a╚Öa (de), tot at├ót (de), la fel (de); articolele demonstrative cel, cea, cei, cele; prepozi╚Ťiile dec├ót, ca, din ╚Öi dintre. ÔŚŐ ~ de exprimare a raporturilor sintactice: element lingvistic reprezentat printr-un cuv├ónt care ajut─â la realizarea unuia din cele dou─â tipuri de rela╚Ťii sintactice fundamentale, existente ├«n cadrul propozi╚Ťiei ╚Öi al frazei (de coordonare ╚Öi de subordonare). Pentru limba rom├ón─â sunt considerate ca m. de exprimare a raportului de coordonare, conjunc╚Ťiile ╚Öi locu╚Ťiunile conjunc╚Ťionale coordonatoare, iar ca m. de exprimare a raportului de subordonare, flexiunea cazual─â, prepozi╚Ťiile ╚Öi locu╚Ťiunile prepozi╚Ťionale, conjunc╚Ťiile ╚Öi locu╚Ťiunile conjunc╚Ťionale subordonatoare, pronumele ╚Öi adjectivele pronominale relative, adverbele relative.
a lua la mijloc (pe cineva) expr. a ironiza (pe cineva), a batjocori (pe cineva).
a p─âstra linia de mijloc expr. a fi cump─âtat, a fi moderat

Mijloc dex online | sinonim

Mijloc definitie

Intrare: mijloc (pl. -uri)
mijloc pl. -uri
Intrare: mijloc (pl. -oace)
mijloc pl. -oace substantiv neutru