Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

19 defini╚Ťii pentru migra╚Ťie

MIGR├ü╚ÜIE, migra╚Ťii, s. f. 1. Deplasare ├«n mas─â a unor triburi sau a unor popula╚Ťii de pe un teritoriu pe altul, determinat─â de factori economici, sociali, politici sau naturali; migrare. 2. Deplasare ├«n mas─â a unor animale dintr-o regiune ├«ntr-alta, ├«n vederea reproducerii, a c─âut─ârii de hran─â etc.; migrare. 3. (├Än sintagmele) Migra╚Ťia petrolului (sau ╚Ťi╚Ťeiului) = proces de deplasare a petrolului ╚Öi a gazelor asociate din z─âc─âm├óntul ├«n care au luat na╚Ötere ├«n zone subterane str─âine. [Var.: migra╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din fr. migration, lat. migratio, -onis.
MIGRA╚ÜI├ÜNE s. f. v. migra╚Ťie.
MIGR├ü╚ÜIE s. f. v. migra╚Ťiune.
MIGRA╚ÜI├ÜNE, migra╚Ťiuni, s. f. 1. Deplasare ├«n mas─â a unor triburi sau a unor popula╚Ťii de pe un teritoriu pe altul, determinat─â de factori economici, sociali, politici sau naturali; migrare. 2. Deplasare ├«n mas─â a unor animale dintr-o regiune ├«ntr-alta, ├«n vederea reproducerii, a c─âut─ârii de hran─â etc.; migrare. 3. (├Än sintagmele) Migra╚Ťiunea petrolului (sau ╚Ťi╚Ťeiului) = proces de deplasare a petrolului ╚Öi a gazelor asociate din z─âc─âm├óntul ├«n care au luat na╚Ötere ├«n roci, ├«n zone subterane str─âine. [Pr.: -╚Ťi-u-. ÔÇô Var.: migr├í╚Ťie s. f.] ÔÇô Din fr. migration, lat. migratio, -onis.
MIGR├ü╚ÜIE s. f. v. migra╚Ťiune.
MIGRA╚ÜI├ÜNE, migra╚Ťiuni, s. f. 1. Deplasare ├«n mas─â a unor popula╚Ťii, dintr-o regiune ├«n alta. ├Än 1953... s-a g─âsit ├«n apropiere de Valea lui Mihai un cimitir din epoca migra╚Ťiunilor. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 382, 5/3. C├«ndva, demult de tot, ├«ntr-una din ├«nser─ârile acelor timpuri pierdute, c├«╚Ťiva p─âstori, oprindu-se din ne├«ntrerupta lor migra╚Ťiune, au aprins un foc. BOGZA, C. O. 239. 2. Deplasare ├«n mas─â a unor animale, mai ales a p─âs─ârilor, la anumite epoci, din unele ╚Ťinuturi ├«n altele, ├«n vederea reproducerii sau ├«n c─âutarea hranei ╚Öi a unor condi╚Ťii de trai mai bune. 3. (├Än expr.) Migra╚Ťiunea ╚Ťi╚Ťeiului = trecerea ╚Ťi╚Ťeiului ╚Öi a gazelor care-1 ├«nso╚Ťesc, din rocile ├«n care s-au format, ├«n altele. ÔÇô Variant─â: (rar) migr├í╚Ťie s. f.
*migr├í╚Ťie (mi-gra-╚Ťi-e) s. f., art. migr├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. migr├í╚Ťiei; pl. migr├í╚Ťii, art. migr├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
migra╚Ťi├║ne (├«nv.) (mi-gra-╚Ťi-u) s. f., g.-d. art. migra╚Ťi├║nii; pl. migra╚Ťi├║ni
migra╚Ťi├║ne s. f. (sil. -gra-╚Ťi-u-), g.-d. art. migra╚Ťi├║nii; pl. migra╚Ťi├║ni[1]
MIGRA╚ÜI├ÜNE s. 1. migrare. (migra╚Ťiunea p─âs─ârilor.) 2. mi╚Öcare migratorie. (migra╚Ťiunea unei popula╚Ťii.)[1]
MIGR├ü╚ÜIE s.f. v. migra╚Ťiune.
MIGRA╚ÜI├ÜNE s.f. 1. Migrare; deplasare ├«n mas─â a unor triburi sau popoare de pe un teritoriu pe altul. 2. Deplasare ├«n mas─â a unor animale dintr-o regiune ├«ntr-alta ├«n vederea reproducerii, a c─âut─ârii de hran─â etc. ÔŚŐ Migra╚Ťiunea ╚Ťi╚Ťeiului = trecerea ╚Ťi╚Ťeiului (╚Öi a gazelor care-l ├«nso╚Ťesc) din roca ├«n care s-a format ├«n alt─â roc─â; migra╚Ťiunea capitalului = deplasarea capitalului dintr-o ╚Ťar─â ├«n alta sau dintr-o ramur─â de produc╚Ťie ├«n alta. [Pron. -╚Ťi-u-, var. migra╚Ťie s.f. / cf. lat. migratio, fr. migration].
MIGRA╚ÜI├ÜNE s. f. 1. deplasare ├«n mas─â a unor triburi sau popoare de pe un teritoriu pe altul. 2. deplasarea ├«n mas─â a unor animale sau p─âs─âri dintr-o regiune ├«ntr-alta ├«n vederea reproducerii, a c─âut─ârii de hran─â etc. 3. mi╚Öcarea apei ├«n sol; ├«naintarea petrolului ├«n rocile sedimentare. 4. ~ profesional─â = deplasare a unei p─âr╚Ťi din m├óna de lucru dintr-o meserie ├«ntr-alta. 5. ─â capitalului = deplasarea capitalului dintr-o ╚Ťar─â ├«n alta, dintr-o ramur─â de produc╚Ťie ├«n alta. (< fr. migration, lat. migratio)
MIGRA╚ÜI├ÜNE ~i f. 1) Deplasare ├«n vederea schimb─ârii locului de trai ╚Öi de munc─â, determinat─â de factori sociali, politici, economici sau naturali. 2) (despre unele animale, p─âs─âri etc.) Deplasare periodic─â ├«n mas─â, condi╚Ťionat─â de factori climaterici, de necesit─â╚Ťi de reproducere sau de dob├óndire a hranei. [Sil. -╚Ťi-u-] /<fr. migration, lat. migratio, ~onis[1]
migra╚Ťi(un)e f. p─âr─âsirea ╚Ť─ârii ├«n mass─â spre a se a╚Öeza aiurea: migra╚Ťiunea r├óndunelelor.
*migra╚Ťi├║ne f. (lat. migr├ítio, -├│nis. V. e-migrez). Emigra╚Ťiune. C─âl─âtorie pe care unele animale, ma─ş ales p─âs─ârile, le fac ├«n fie-care an la un timp anumit. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie.
MIGRAȚIE s. migrare. (~ păsărilor.)
MIGRA╚ÜI├ÜNE (MIGRA╚Ü├ŹE) (< fr., lat.) s. f. 1. Deplasare voluntar─â a unor indivizi, a unor popula╚Ťii dintr-o ╚Ťar─â ├«n alta sau dintr-o regiune ├«n alta, determinat─â de factori economic, sociali, politici, culturali sau naturali. Frecvent─â ├«n timpul Comunei primitive, ├«n Antichitate ╚Öi ├«n Evul Mediu (ex. marea migra╚Ťiune a popoarelor din sec. 4-7). 2. Deplasarea ├«n mas─â a animalelor provocat─â de schimbarea condi╚Ťiilor de existen╚Ť─â sau de ciclul de dezvoltare. ├Än primul caz, poate fi regulat─â (sezonier─â sau nictemeral─â) ori neregulat─â (ca urmare a secetei, inunda╚Ťiilor, incendiilor etc.); ├«n al doilea caz, m. contribuie la r─âsp├óndirea speciilor (la animalele fixate de substratul de existen╚Ť─â, la spongieri, corali are loc ├«n stadiul larvar). Unele variet─â╚Ťi parcurg ├«n timpul m. mii de km (ex. anghila, barza), altele doar c├ó╚Ťiva (ex. c├órti╚Ťa, 20 km). M. animalelor este un fenomen complex, la multe dintre ele fiind ereditar─â. 3. (BOT.) Schimbare natural─â, accidental─â sau controlat─â de om ├«n reparti╚Ťia geografic─â a unei specii vegetale. 4. (CHIM.) Deplasare a unui radical ├«ntr-o molecul─â. ÔÖŽ (FIZ.; ├«n teoria reactorilor nucleari) Deplasare a neutronilor ├«n cursul mic╚Öor─ârii vitezei sau a difuziunii lor. 5. (STATIST.) Mi╚Öcare (5). ÔŚŐ M. alternant─â = deplasare a unor persoane ├«ntre locul de munc─â ╚Öi re╚Öedin╚Ťa lor f─âcut─â cu regularitate (zilnic, s─âpt─âm├ónal). 6. (EC. Pol.) Migra╚Ťia capitalului = procesul mi╚Öc─ârii capitalurilor dintr-o anumit─â ramur─â ├«n alta ├«n cadrul economiei na╚Ťionale ╚Öi dintr-o ╚Ťar─â ├«n alt─â. 7. (GEOL.) Proces de deplasare a hidrocarburilor (╚Ťi╚Ťei, gaze) din roca ├«n care s-au format (roc─â generatoare) spre rocile ├«n care se pot acumula (roci colectoare), form├ónd z─âc─âminte.
MIGRA╚ÜIA CUVINTELOR s. f. + s. n. (cf. fr. migration, lat. migratio + lat. conventus ÔÇ×adunareÔÇŁ, ÔÇ×├«ntrunireÔÇŁ, conventum ÔÇ×├«n╚ŤelegereÔÇŁ): fenomen de r─âsp├óndire a formelor, a cuvintelor pe zone geografice ├«ntinse, potrivit unor condi╚Ťii favorabile. Este unul din factorii principali ai transform─ârilor lingvistice: ├«ntov─âr─â╚Öind, de obicei, lucrurile, obiectele, obiceiurile, cuvintele iradiaz─â (se propag─â), din anumite centre (vetre folclorice ╚Öi etnografice) ╚Öi ÔÇ×c─âl─âtorescÔÇŁ spre graiurile ├«nvecinate ╚Öi mai departe, suferind din partea acestora o anumit─â influen╚Ť─â. Condi╚Ťiile geografice pot facilita ÔÇ×c─âl─âtoriaÔÇŁ cuvintelor, a formelor literare (v─âile, cursurile de ap─â mijlocie navigabile ╚Öi mun╚Ťii u╚Öor de trecut pot asigura o ambian╚Ť─â propice contactelor lingvistice) sau pot ├«ngreuna aceast─â ÔÇ×c─âl─âtorieÔÇŁ (mun╚Ťii ╚Öi apele mari, greu de trecut, pot constitui adev─ârate bariere naturale ├«n calea propag─ârii formelor lingvistice). Cuvintele ÔÇ×c─âl─âtorescÔÇŁ fie ├«n interiorul aceleia╚Öi limbi, realiz├ónd unitatea lingvistic─â a vorbitorilor unei ╚Ť─âri, fie de la o limb─â la alta, ├«mbog─â╚Ťind vocabularul acestora. Din Dic╚Ťionarul de cuvinte c─âl─âtoare al lui Al. Graur cit─âm urm─âtoarele asemenea cuvinte migratoare, venite ├«n limba rom├ón─â printr-o ├«ntreag─â filier─â: aban├│s < ar. abanus < gr. ebenos < egipt. hbjn (poate de origine nubian─â); algebr─â < fr. alg├Ębre < lat. med. algebra < ar. ─čabr ÔÇ×restabilireÔÇŁ (titlul unei c─âr╚Ťi); ananas < fr. ananas < sp. anana < amer. anana; balcon < fr. balcon < it. balcone < pers. b─ül─üh─ün├Ą (< b─ül─ü ÔÇ×├«naltÔÇŁ + h─ün├Ą ÔÇ×cas─âÔÇŁ); balon < fr. ballon < it. derivat ballone ÔÇ×minge mareÔÇŁ < it. dialectal balla ÔÇ×mingeÔÇŁ < v. germ. balla ÔÇ×glon╚ŤÔÇŁ; banan─â < fr. banane < port. banana < limba ÔÇ×sosoÔÇŁ din Guinea: banana; barbar < fr. barbare < lat. barbarus < gr. barbaros ÔÇ×s─âlbaticÔÇŁ < sumer. barbar ÔÇ×str─âinÔÇŁ; bumbac < scr. bumbak < tc. pambuk < pers. p├Ąmb├Ą; cafe├í < ngr. kafes < tc. kahve (Kaffa, regiune din Etiopia, patria cafelei) etc.

Migra╚Ťie dex online | sinonim

Migra╚Ťie definitie

Intrare: migra╚Ťiune
migra╚Ťie substantiv feminin
migra╚Ťiune substantiv feminin
  • silabisire: -gra-╚Ťi-u-
Intrare: migra╚Ťia cuvintelor
migra╚Ťia cuvintelor