Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

22 defini╚Ťii pentru mig─âlire

MIG─é├Ź vb. IV v. mig─âli.
MIG─éL├Ź, mig─âlesc, vb. IV. Tranz. ╚Öi intranz. A lucra cu r─âbdare ╚Öi cu minu╚Ťiozitate; a bunghini. ÔÖŽ A lucra f─âr─â spor. [Var.: mig─â├ş vb. IV] ÔÇô Et. nec.
MIG─éL├ŹRE, mig─âliri, s. f. Ac╚Ťiunea de a mig─âli. ÔÇô V. mig─âli.
MIG─é├Ź vb. IV v. mig─âli.
MIG─éL├Ź, mig─âlesc, vb. IV. Tranz. ╚Öi intranz. A lucra cu r─âbdare ╚Öi cu minu╚Ťiozitate; a bunghini. ÔÖŽ A lucra f─âr─â spor. [Var.: mig─â├ş vb. IV] ÔÇô Et. nec.
MIG─éL├ŹRE, mig─âliri, s. f. Ac╚Ťiunea de a mig─âli. ÔÇô V. mig─âli.
MIG─é├Ź vb. IV v. mig─âli.
MIG─éL├Ź, mig─âlesc, vb. IV. Tranz. A lucra ├«ncet, cu r─âbdare ╚Öi cu minu╚Ťiozitate. Lua calapodul sau pantoful pe care p├«n─â atunci ├«l mig─âlise. ARDELEANU, D. 64. Dan... mig─âlea fiecare fraz─â ╚Öi-╚Öi tortura capul pentr-un epitet. VLAHU╚Ü─é, O. A. 261. ÔŚŐ Absol. Se a╚Öeza la masa de scris unde mig─âlea cu necurmare p├«n─â la dou─âsprezece. C. PETRESCU, C. V. 142. ÔÇô Variant─â: mig─âi (CREANG─é, P. 6, DONICI, F. 19) vb. IV.
mig─âl├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. mig─âl├ęsc, imperf. 3 sg. mig─âle├í; conj. prez. 3 s─â mig─âle├ísc─â
mig─âl├şre s. f., g.-d. art. mig─âl├şrii; pl. mig─âl├şri
mig─âl├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. mig─âl├ęsc, imperf. 3 sg. mig─âle├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. mig─âle├ísc─â
mig─âl├şre s. f., g.-d. art. mig─âl├şrii; pl. mig─âl├şri
MIG─éL├Ź vb. 1. (pop.) a piguli, (reg.) a bunghini, (prin Mold.) a bichiri, (prin Mold. ╚Öi Munt.) a puchini. (A ~ la o broderie.) 2. v. moc─âi.
MIG─éL├Ź vb. v. lenevi, tr├ónd─âvi.
A mig─âli Ôëá a se pripi
mig─âl├ş (mig─âl├ęsc, mig─âl├şt), vb. ÔÇô A-╚Öi da silin╚Ťa, a se concentra asupra, a face ceva ├«ncet ╚Öi cu grij─â. Crea╚Ťie expresiv─â (Graur, BL, IV, 93), cf. c├«rc─âli, moco╚Öi, suc─âli etc. Leg─âtura cu sl. migati ÔÇ×a ├«nchide ochiiÔÇŁ (Cihac, II, 195), cu mic (Tiktin) sau cu miji (Scriban) este improbabil─â. Var. Mold. mig─âi, Olt. migoro╚Öi, Munt. pig─âli, piguli, ultima ╚Öi cu sensul de ÔÇ×a ciuguliÔÇŁ, cf. ciuguli. Der. migal─â, s. f. (meticulozitate, am─ânunt, chi╚Ťibu╚Ö), postverbal; mig─âleal─â (var. piguleal─â, folosit─â numai de Caragiale), s. f. (am─ânun╚Ťime, fleac; lucru ├«ngrijit); mig─âlos, adj. (meticulos, minu╚Ťios); mig─âial─â, s. f. (meticulozitate); mig─âlitur─â, s. f. (meticulozitate); migoro╚Öeal─â, s. f. (Olt., minu╚Ťiozitate).
A MIG─éL├Ź ~├ęsc 1. tranz. A face cu (mult─â) migal─â. 2. intranz. 1) A lucra cu (mult─â) migal─â. 2) pop. A lucra ├«ncet ╚Öi f─âr─â spor; a se moc─âi; a se moco╚Öi; a se mo╚Ömoni; a bichiri. /Orig. nec.
mig─â├Č v. Mold. V. mig─âl├Č: nora mig─âia prin cas─â CR. [Slav. MIGATI, a miji].
mig─âl├Č v. a lucra ├«ncet ╚Öi f─âr─â spor, a pune prea mult timp pentru nimicuri. [V. mig─â├Č].
mig─âl├ęsc v. tr. ╚Öi intr. (cp. cu pg. migar, a f─âr─âmi╚Ťi, ╚Öi cu mijesc, vsl. mu┼żati ╚Öi migati). Lucrez la lucrur─ş mic─ş, lucrez minu╚Ťios, m─â ocup de lucrur─ş mic─ş: a mig─âli o broderie, la o broderie; feme─şa mig─âlea pin cas─â. V. refl. M─â bos├«ncesc, m─â ostenesc la lucrur─ş meticuloase (de ex., aleg├«nd gr├«u de neghin─â). ├Än est mig─â─şesc. V. alambichez.
MIGĂLI vb. 1. (pop.) a piguli, (reg.) a bunghini, (prin Mold.) a bichiri, (prin Mold. și Munt.) a puchini. (A ~ la o broderie.) 2. a (se) mocăi, a (se) mocoși, a (se) moșmondi, a (se) moșmoni, a (se) ticăi, (pop.) a tîndăli, (reg.) a migoroși, a moșinci, a moșoi, a moșorogi, a motroși, a mușina, (prin Transilv.) a mighiti, a (se) moșogăi, (fam.) a moși. (Toată ziua ~ la...)
migăli vb. v. LENEVI. TRÎNDĂVI.

Mig─âlire dex online | sinonim

Mig─âlire definitie

Intrare: mig─âli
mig─âli verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
mig─âi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: mig─âlire
mig─âlire substantiv feminin