Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru migăleală

MIGĂLEÁLĂ, migăleli, s. f. Migală. – Migăli + suf. -eală.
MIGĂLEÁLĂ, migăleli, s. f. Migală. – Migăli + suf. -eală.
MIGĂLEÁLĂ, migăleli, s. f. Migală. Meșterul dibuise aceste broderii o lună de zile și le greșise de rmdte ori, fiindcă se cere multă migăleală la astfel de lucruri. La TDRG.
migăleálă s. f., g.-d. art. migălélii; pl. migăléli
migăleálă s. f., g.-d. art. migălélii; pl. migăléli
MIGĂLEÁLĂ s. 1. v. migală. 2. v. mocăială.
migăleală f. minuție.
migăleálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a te migăli. – În est migăĭală, pl. ĭelĭ.
MIGĂLEA s. 1. atenție, grijă, meticulozitate, migală, minuțiozitate, scrupulozitate, (livr.) minuție, (pop.) piguleală, scumpătate, (reg.) migoroșeală, milcoșeală. (Lucrat cu multă ~.) 2. mocăială, mocoșeală, mocoșire, moșmondeală, ticăială, (pop.) tîndăleală, tîndălitură. (Ce-i ~ asta la el?)

Migăleală dex online | sinonim

Migăleală definitie

Intrare: migăleală
migăleală substantiv feminin