mierluță definitie

13 definiții pentru mierluță

MIERLÚȚĂ1, mierluțe, s. f. (Pop.) Mierliță. – Mierlă + suf. -uță.
MIERLÚȚĂ2, mierluțe, s. f. Plantă erbacee cu flori albe în formă de steluțe și cu tulpina ramificată, formând tufe dese (Alsine verna). – Cf. germ. dial. Miere.
MIERLÚȚĂ1, mierluțe, s. f. (Pop.) Mierliță. – Mierlă + suf. -uță.
MIERLÚȚĂ2, mierluțe, s. f. Plantă erbacee cu flori albe în formă de steluțe și cu tulpina ramificată, formând tufe dese (Alsine verna). – Cf. germ. dial. Miere.
MIERLÚȚĂ, mierluțe, s. f. (Rar) Mierliță. Drăguță mierluță, Pasere murguță, Acuma poți cînta slobod toată zioa. ȚICHINDEAL, F. 238.
mierlúță s. f., g.-d. art. mierlúței; pl. mierlúțe
mierlúță (diminutiv, bot.) s. f., g.-d. art. mierlúței; pl. mierlúțe
MIERLÚȚĂ s. (BOT.; Alsine verna) (reg.) răcovină.
MIERLÚȚĂ s. v. mierliță.
MIERLÚȚĂ ~e f. Plantă erbacee cu tulpină ramificată formând tufe dese, având flori albe în formă de steluțe. /cf. germ. dial. Miere
mĭérlă, -óĭ, -úță, V. meri-.
MIERLUȚĂ s. (BOT.; Alsine verna) (reg.) răcovină.
mierluță s. v. MIERLIȚĂ.

mierluță dex

Intrare: mierluță
mierluță substantiv feminin