mierliță definitie

7 definiții pentru mierliță

MIERLÍȚĂ, mierlițe, s. f. Diminutiv al lui mierlă; mierlică, mierlușcă, mierluță1. – Mierlă + suf. -iță.
MIERLÍȚĂ, mierlițe, s. f. Diminutiv al lui mierlă; mierlică, mierlușcă, mierluță1. – Mierlă + suf. -iță.
MIERLÍȚĂ, mierlițe, s. f. Diminutiv al lui mierlă. S-au dus privighetorile măiestre; Pustiu e cuibul blîndei turturele... Ah, unde-i șuierul mierliței sure! IOSIF, P. 47. Străină, maică, ca mine Nu e nimenea pe lume, Făr’ mierliță din pădure. BIBICESCU, P. P. 108. Unde-aud cucul cîntînd Și mierliță șuierînd, Nu mă țiu om pre pămînt. TEODORESCU, P. P. 345.
mierlíță s. f., g.-d. art. mierlíței; pl. mierlíțe
mierlíță s. f., g.-d. art. mierlíței; pl. mierlíțe
MIERLÍȚĂ s. (ORNIT.) (reg.) mierlică, mierlicea, mierlișoară, mierlușcă, mierluță.
MIERLIȚĂ s. (ORNIT.) (reg.) mierlică, mierlicea, mierlișoară, mierlușcă, mierluță.

mierliță dex

Intrare: mierliță
mierliță substantiv feminin