MIERLÍ, mierlesc, vb. IV. Intranz. (Arg.) A muri. – Cf. țig. merau.

MIERLÍ, mierlesc, vb. IV. Intranz. (Arg.) A muri. – Cf. țig. merau.

!mierlí (a o ~) (arg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. o mierlésc, imperf. 3 sg. o mierleá, perf. c. a mierlít-o; conj. prez. 3 să o mierleáscă; ger. mierlínd-o

mierlí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mierlésc, imperf. 3 sg. mierleá; conj. prez. 3 sg. și pl. mierleáscă

MIERLÍ vb. v. asasina, deceda, dispărea, duce, muri, omorî, pieri, prăpădi, răposa, sfârși, stinge, sucomba, suprima, ucide.

mierlí (mierlésc, – ít), vb. – A muri. Țig. mer- „a muri”, viitor merla (Graur 170; Juilland 168), cf. țig. morlo „asasinat”, murlio „înmormîntare”. – Der. mierleală, s. f. (asasinat; moarte). Cuvînt de Arg.

mierli vb. v. ASASINA. DECEDA. DISPĂREA. DUCE. MURI. OMORÎ. PIERI. PRĂPĂDI. RĂPOSA. SFÎRȘI. STINGE. SUCOMBA. SUPRIMA. UCIDE.

mierli, mierlesc I. v. t. a ucide II. v. r. a muri