microtelefon definitie

8 definiții pentru microtelefon

MICROTELEFÓN, microtelefoane, s. n. Receptor telefonic cu dispozitiv de format numărul atașat la el. – Din fr. microtéléphone, germ. Mikrotelephon.
MICROTELEFÓN, microtelefoane, s. n. Receptor telefonic cu dispozitiv de format numărul atașat la el. – Din fr. microtéléphone, germ. Mikrotelephon.
microtelefón (mi-cro-) s. n., pl. microtelefoáne
microtelefón s. n. (sil. -cro-), pl. microtelefoáne
MICROTELEFÓN s.n. Receptor telefonic cu dispozitiv de format numărul atașat la el. [< fr. microtéléphone, germ. Mikrotelephon].
MICROTELEFÓN s. n. receptor telefonic cu dispozitiv de format numărul atașat la el. (< fr. microtéléphone, germ. Mikrotelephon)
MICROTELEFÓN ~oáne n. Receptor telefonic având atașat la el dispozitivul de format numărul. /<fr. microtéléphone, germ. Mikrotelephon
microtelefón s. n. (comunic.) Receptor telefonic cu dispozitivul de format numărul atașat la el ◊ „La Paris s-a anunțat că [...] se intenționează în viitor lansarea pe piață a unor microtelefoane de buzunar pe care utilizatorii trebuie doar să le branșeze în diferite locuri publice.” R.l. 11 X 84 p. 6 (din fr. microtéléphone, germ. Mikrotelephon; DEX, DN3)

microtelefon dex

Intrare: microtelefon
microtelefon substantiv neutru
  • silabisire: -cro-