Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru microscop

MICROSC├ôP, microscoape, s. n. Aparat optic construit pe baza unui sistem de lentile, care m─âre╚Öte foarte mult imaginea obiectelor foarte mici. ÔÇô Din fr. microscope, germ. Mikroskop.
MICROSC├ôP, microscoape, s. n. Aparat optic construit pe baza unui sistem de lentile, care m─âre╚Öte foarte mult imaginea obiectelor foarte mici. ÔÇô Din fr. microscope, germ. Mikroskop.
MICROSC├ôP, microscoape, s. n. Aparat optic alc─âtuit dintr-un sistem de lentile, folosit la observarea ╚Öi examinarea obiectelor foarte mici, a microorganismelor etc., pentru a distinge c├«t mai multe detalii. ├«n prima jum─âtate a secolului al XIX-lea, microscopul a devenit instrument ╚Ötiin╚Ťific apt pentru studiul p─âr╚Ťilor componente ale organismelor animale ╚Öi vegetale inaccesibile ochiului liber. ANATOMIA 13. A gravat patru versuri pe un bob de orez. Cu ochiul liber nu vezi nimic, dar dac─â prive╚Öti bobul de orez cu microscopul, literele ├«╚Ťi apar foarte clar. STANCU, U.R.S.S. 62. ÔŚŐ Microscop electronic = instrument asem─ân─âtor cu microscopul optic, av├«nd ocularul deplasat pentru a da o imagine real─â, dar ├«n care fasciculele de raze de lumin─â s├«nt ├«nlocuite prin fascicule de electroni, iar lentilele optice, prin c├«mpuri electrice sau prin c├«mpuri magnetice.
!microscóp (mi-cros-cop/-cro-scop) s. n., pl. microscoápe
microscóp s. n. (sil. -cro-; mf. -scop), pl. microscoápe
MICROSCOP SOLÁR s. v. telescop.
MICROSC├ôP s.n. Aparat optic compus dintr-un sistem dublu de lentile, folosit pentru observarea ╚Öi cercetarea obiectelor extrem de mici, a microorganismelor etc. [< fr. microscope, germ. Mikroskop, cf. gr. mikros ÔÇô mic, skopein ÔÇô a examina].
MICROSC├ôP s. n. instrument optic de laborator cu un sistem de lentile, pentru observarea ╚Öi cercetarea obiectelor ╚Öi forma╚Ťiunilor extrem de mici, care nu pot fi v─âzute cu ochiul liber. (< fr. microscope, germ. Mi-kroskop)
MICROSC├ôP ~o├ípe n. Aparat optic const├ónd dintr-un sistem dublu de lentile, folosit pentru ob╚Ťinerea unor imagini m─ârite ale obiectelor extrem de mici. /<fr. microscope, germ. Mikroskop
microscop n. instrument de optică care mărește la vedere micile obiecte.
*microsc├│p n., pl. oape (vgr. mikr├│s, mic ╚Öi skop├ęo, m─â u─şt. V. scop). Un instrument optic de v─âzut lucrurile sa┼ş fiin╚Ťele cele ma─ş mic─ş, ca microbi─ş. ÔÇô A fost inventat de Olandezu Zaharia Jansen la 1590, ─şar numele de ÔÇ×microscopÔÇŁ i sÔÇÖa dat la 1624 de opticianu Johann Faber. La 1610 Galilei a construit o ochean─â de m─ârit ╚Öi de apropiat ob─şectele mic─ş ╚Öi dep─ârtate. La 1675 naturalistu Leuvenhoek (n. la Delft, ├«n Olanda, la 1632 ╚Öi m. la 1733) a construit un microscop de observat pic─âtura de ap─â.
microscop solar s. v. TELESCOP.
MICROSC├ôP (< fr., germ. {i}; {s} micro- + gr. skopein ÔÇ×a examinaÔÇŁ) s. n. Instrument optic folosit pentru observarea obiectelor mici. Cu ajutorul lui se pot ob╚Ťine imagini ale obiectelor m─ârite de c. 2.000 de ori ╚Öi se pot distinge detalii de ordinul miimilor de milimetru. Puterea m─âritoare a m. depinde de tipul respectiv, cea mai mare fiind a m. electronic. A fost inventat de Z. Jansen (c. 1590). ÔŚŐ M. electronic = instrument analog m. optic, ├«n care rolul razelor de lumin─â este ├«ndeplinit de un fascicul de electroni care traverseaz─â mai multe lentile electronice; poate m─âri imaginea obiectelor p├ón─â la un milion de ori, permi╚Ť├ónd distingerea detaliilor de ordinul ├ąngstr├Âmilor.
MICRO- ÔÇ×mic, redus, insuficientÔÇŁ. ÔŚŐ gr. mikros ÔÇ×micÔÇŁ > fr. micro-, it. id., engl. id., germ. mikro- > rom. micro-. Ôľí ~aerofil (v. aero-, v. -fil1), adj., (despre vegetale) care tr─âie╚Öte ├«ntr-un mediu s─ârac ├«n oxigen; ~angiografie (v. angio-, v. -grafie), s. f., metod─â radiologic─â de punere ├«n eviden╚Ť─â a vaselor capilare, dup─â observarea microscopic─â a preparatelor; ~angiopatie (v. angio-, v. -patie), s. f., stare patologic─â a vaselor capilare; ~aplanospor (v. aplano-, v. -spor), s. m., aplanospor de dimensiuni mici; ~barograf (v. baro-, v. -graf), s. n., tip de barograf care ├«nregistreaz─â varia╚Ťiile mici ╚Öi repezi ale presiunii; ~biocenoz─â (v. bio-, v. -cenoz─â1), s. f., component─â analitic─â a biocenozei, cuprinz├«nd popula╚Ťiile de microorganisme; ~biologie (v. bio-, v. -logie1), s. f., disciplin─â care studiaz─â morfologia ╚Öi fiziologia microorganismelor; ~biosfer─â (v. bio-, v. -sfer─â), s. f., parte din biotop ocupat─â de un individ sau de o popula╚Ťie, care ofer─â acestora toate condi╚Ťiile de dezvoltare; sin. habitat; ~blast (v. -blast), s. n., 1. Eritroblast de dimensiuni mici. 2. Lujer anual scurt, cu cre╚Ötere limitat─â; ~blefarie (v. -blefarie), s. f., anomalie congenital─â care se caracterizeaz─â printr-o dezvoltare incomplet─â a pleoapelor; ~brahie (v. -brahie), s. f., malforma╚Ťie caracterizat─â prin bra╚Ťe foarte mici; ~cardie (v. -cardie), s. f., inim─â congenital─â foarte mic─â; ~cefal (v. -cefal), adj., s. m. ╚Öi f., (persoan─â) care prezint─â microcefalie; ~cefalie (v. -cefalie), s. f., malforma╚Ťie congenital─â caracterizat─â prin dezvoltarea insuficient─â a craniului ╚Öi a creierului; ~cenoz─â (v. -cenoz─â1), s. f., parte a biocenozei, cu durat─â de existen╚Ť─â redus─â, ap─ârut─â ca urmare a unor condi╚Ťii favorabile; ~centru (v. -centru), s. n., constituent citoplasmatic situat l├«ng─â nucleu, care intervine ├«n procesul mitozei; ~cheilie (v. -cheilie), s. f., anomalie caracterizat─â prin scurtarea accentuat─â a uneia sau a ambelor buze; ~chirie (v. -chirie), s. f., anomalie congenital─â caracterizat─â prin m├«ini foarte mici; ~ciclic (v. -ciclic), adj., (despre ciuperci) care nu are toate cele cinci forme de spori; ~cist (v. -cist), s. n., celul─â ├«nconjurat─â de o membran─â groas─â, devenind spor de conservare al unor ciuperci; ~cit (v. -cit), s. n., globul─â ro╚Öie de dimensiuni foarte mici; ~citemie (v. -cit, v. -emie), s. f., prezen╚Ťa excesiv─â a microcitelor ├«n s├«nge; ~climatologie (v. climato-, v. -logie1), s. f., disciplin─â care se ocup─â cu studiul climatic al unor localit─â╚Ťi sau sta╚Ťiuni balneoclimatice; ~clin (v. -clin), s. n., mineral din grupa feldspa╚Ťilor potasici, cristalizat ├«n sistemul triclinic, fiind un constituent important al unor roci eruptive ╚Öi metamorfice; ~cnemie (v. -cnemie), s. f., anomalie congenital─â, const├«nd ├«n existen╚Ťa unor gambe foarte scurte; ~coc (v. -coc), s. m., bacterie sferic─â de dimensiuni foarte mici; ~corie (v. -corie1), s. f., anomalie congenital─â a irisului, caracterizat─â prin pupile foarte mici; ~cromozom (v. cromo-, v. -zom), s. m., cromozom de dimensiuni mici, cu centromer bine definit; ~dactil (v. -dactil), adj., care prezint─â microdactilie; ~dactilie (v. -dactilie), s. f., malforma╚Ťie care const─â ├«n dezvoltarea insuficient─â a degetelor; ~economie (v. eco-, v. -nomie), s. f., ╚Ötiin╚Ť─â care se ocup─â cu studiul rela╚Ťiilor economice la nivelul fiec─ârei ├«ntreprinderi; ~encefalie (v. -encefalie), s. f., anomalie congenital─â, const├«nd ├«n existen╚Ťa unui creier foarte mic; ~estezie (v. -estezie), s. f., tulburare de sensibilitate, const├«nd ├«n recep╚Ťia diminuat─â a volumului ╚Öi a greut─â╚Ťii obiectelor; ~eudiometru (v. eudio-, v. -metru1), s. n., aparat utilizat ├«n microdetermin─ârile gazometrice; ~fag (v. -fag), adj., s. n., 1. adj., (Despre organisme) Care se hr─âne╚Öte cu vie╚Ťuitoare m─ârunte. 2. s. n., Fagocit de dimensiuni reduse; ~fachie (~fakie) (v. -fachie), s. f., anomalie congenital─â care const─â ├«ntr-un cristalin anormal de mic; ~fanerofite (v. fanero-, v. -fit), s. f. pl., grup de fanerofite cuprinz├«nd arbori ╚Öi arbu╚Öti ├«nal╚Ťi de 2-8 m; ~fil (v. -fil2), adj., cu frunze mici; ~filogenez─â (v. filo-2, v. -genez─â), s. f., proces de adaptare ╚Öi diferen╚Ťiere, caracteristic unor grupe de organisme mai mici; sin. microevolu╚Ťie; ~filogenie (v. filo-2, v. -genie1), s. f., evolu╚Ťie care are loc ├«ntr-o perioad─â scurt─â de timp; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante inferioare unicelulare, de dimensiuni foarte mici; ~fitobentometru (v. fito-, v. bento-, v. -metru1), s. n., aparat pentru colectarea microorganismelor din stratul sub╚Ťire format la suprafa╚Ťa fundului bazinelor acvatice; ~fitocenoz─â (v. fito-, v. -cenoz─â1), s. f., variant─â local─â a fitocenozei, cu compozi╚Ťie ╚Öi structur─â determinate; ~fitologie (v. fito-, v. -logie1), s. f., 1. Studiu al organismelor vegetale microscopice. 2. Bacteriologie*; ~fon (v. -fon), s. n., aparat care transform─â vibra╚Ťiile sonore ├«n oscila╚Ťii electrice, utilizat ├«n radioteleviziune ╚Öi ├«n telecomunica╚Ťii; ~fonie (v. -fonie1), s. f., stare patologic─â caracterizat─â prin sl─âbirea vocii; ~fot (v. -fot), s. n., imagine realizat─â prin microfotografiere; ~fotometru (v. foto-, v. -metru1), s. n., aparat utilizat ├«n spectroscopie pentru determinarea opacit─â╚Ťii negativelor fotografice, pe zone foarte mici; ~fotoradiografie (v. foto-, v. radio-, v. -grafie), s. f., tehnic─â radiologic─â prin care se pot ob╚Ťine radiografii pulmonare de dimensiuni reduse; ~gametofit (v. gameto-, v. -fit), s. n., gametofit mascul, generator de game╚Ťi masculini; ~gametogenez─â (v. gameto-, v. -genez─â), s. f., totalitate a proceselor care duc la formarea ╚Öi maturizarea game╚Ťilor masculini; ~gamie (v. -gamie), s. f., proces de fecunda╚Ťie la care copuleaz─â merogame╚Ťi mai mici dec├«t ├«n cazul hologamiei; ~gastrie (v. -gastrie), s. f., dezvoltare insuficient─â a stomacului; ~genie (v. -genie2), s. f., dezvoltare incomplet─â a mandibulei, care duce la ╚Ötergerea reliefului b─ârbiei; ~girie (v. -girie), s. f., malforma╚Ťie a scoar╚Ťei cerebrale, care se caracterizeaz─â prin circumvolu╚Ťii foarte mici; ~glie (v. -glie), s. f., celul─â nevroglic─â mic─â a sistemului nervos central; sin. celul─â Hortega; ~glosie (v. -glosie), s. f., dezvoltare insuficient─â a limbii; ~gna╚Ťie (v. -gna╚Ťie), s. f., dezvoltare insuficient─â a unui maxilar, de obicei a mandibulei; ~graf (v. -graf), s. n., pantograf care permite desenarea unor figuri extrem de mici; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplin─â care trateaz─â despre prepararea ╚Öi descrierea obiectelor supuse observa╚Ťiei microscopice; ~hematocrit (v. hemato-, v. -crit), s. n., metod─â de determinare a hematocritului cu cantit─â╚Ťi minimale de s├«nge; ~hematurie (v. hemat/o-, v. -urie), s. f., hematurie microscopic─â; ~lite (v. -lit1), s. n. pl., 1. Elemente cristaline microscopice, de form─â tubular─â sau prismatic─â, prezente ├«n compozi╚Ťia rocilor vulcanice din ter╚Ťiar. 2. Unelte de piatr─â cioplit─â, de dimensiuni mici, folosite ├«n comuna primitiv─â, mai ales ├«n mezolitic; ~litic (v. -litic1), adj., format din microlite; ~litotip (v. lito-, v. -tip), s. n., constituent microscopic al c─ârbunilor humici; ~logie (v. -logie1), s. f., tratat despre microorganisme; ~manie (v. -manie), s. f., complex de inferioritate exagerat─â; ~manometru (v. mano-, v. -metru1), s. n., instrument utilizat pentru m─âsurarea varia╚Ťiilor foarte mici de presiune; ~mastie (v. -mastie), s. f., dezvoltare insuficient─â a s├«nilor; ~mel (v. -mel1), adj., care prezint─â micromelie; ~melie (v. -melie), s. f., dezvoltare incomplet─â a extremit─â╚Ťilor; ~mer (v. -mer), adj., s. n., 1. adj., Cu p─âr╚Ťi sau diviziuni de dimensiuni mici. 2. s. n., Celul─â mic─â rezult├«nd din diviziunile succesive ale blastomerelor, la ├«nceputul segment─ârii oului; ~metrie (v. -metrie1), s. f., disciplin─â care se ocup─â cu m─âsurarea dimensiunilor foarte mici; ~metru (v. -metru1), s. n., 1. Instrument mecanic de mare precizie, cu care se m─âsoar─â dimensiunile foarte mici. 2. Instrument gradat, adaptat la ocularul unui microscop pentru a m─âsura dimensiunile obiectelor studiate; ~micete (v. -micete), s. f. pl., ciuperci minuscule, saprofite sau parazite, care nu pot fi v─âzute cu ochiul liber; ~mielie (v. -mielie), s. f., dezvoltare incomplet─â ├«n lungime a m─âduvei spin─ârii; ~mieloblast (v. mielo-, v. -blast), s. n., mieloblast caracterizat printr-o structur─â fin─â ╚Öi prin prezen╚Ťa unui nucleol ╚Öi a unei citoplasme bazofile; ~monolit (v. mono-, v. -lit1), s. n., monolit de dimensiuni mici; ~orhidie (v. -orhidie), s. f., anomalie caracterizat─â prin dezvoltare incomplet─â, redus─â a testiculelor; ~paleontologie (v. pale/o-, v. onto-, v. -logie1), s. f., disciplin─â care se ocup─â cu studiul fosilelor de dimensiuni microscopice; ~pedagogie (v. ped/o-1, v. -agogie), s. f., pedagogie privit─â ├«n perspectiva aplic─ârii ei la procesul instructiv-educativ, realizat la structuri mici ca: elev, grup de elevi, clas─â, ╚Öcoal─â; ~pil (v. -pil1), s. n., 1. Orificiu la partea terminal─â a ovulului prin care p─âtrunde de obicei tubul polinic. 2. Orificiu al integumentului seminal pe unde iese radicula; ~pletismografie (v. pletismo-, v. -grafie), s. f., metod─â de studiu pletismografie a pulsului digital; ~podie (v. -podie), s. f., anomalie de dezvoltare a piciorului care r─âm├«ne de dimensiuni mici; ~por (v. -por), s. m., orificiu al pielii care nu poate fi v─âzut cu ochiul liber; ~pter (v. -pter), adj., cu aripi mici sau rudimentare; ~radiografie (v. radio-, v. -grafie), s. f., radiografie efectuat─â pe un film special de dimensiuni mici; ~radiofotografie (v. radio-, v. foto-, v. -grafie), s. f., radiografie medical─â de mici dimensiuni; ~radiometru (v. radio-, v. -metru1), s. n., aparat pentru m─âsurarea lungimilor prin metode radiotehnice; ~scop (v. -scop), s. n., instrument optic construit pe baza unui sistem de lentile, utilizat la observarea ╚Öi cercetarea corpurilor extrem de mici; ~scopie (v. -scopie), s. f., tehnic─â a observ─ârii ╚Öi studierii corpurilor mici cu ajutorul microscopului; ~seismograf (v. seismo-, v. -graf), s. n., seismograf pentru ├«nregistrarea cutremurelor de p─âm├«nt foarte slabe; ~sfer─â (v. -sfer─â), s. f., camer─â ini╚Ťial─â ╚Öi foarte mic─â a foraminiferelor; ~sferocit (v. sfero-, v. -cit), s. n., globul─â ro╚Öie cu diametrul foarte redus; ~sfigmie (v. -sfigmie), s. f., amplitudine redus─â a pulsului; ~sociologie (v. socio-, v. -logie1), s. f., 1. Studiu sociologic al grupurilor mici. 2. Curent pozitivist ├«n sociologia contemporan─â care consider─â c─â factorul fundamental al vie╚Ťii sociale ├«l constituie rela╚Ťiile afective din cadrul unor grupuri mici; ~somie (v. -somie), s. f., reducere a dimensiunilor corporale; ~sor (v. -sor), s. m., grup de microsporangi; ~spectrofotometrie (v. spectro-, v. foto-, v. -metrie1), s. f., metod─â pentru studiul cantitativ al elementelor chimice componente ale diferitelor ╚Ťesuturi, cu ajutorul spectrelor de emisie ╚Öi de absorb╚Ťie; ~splanhnie (v. -splanhnie), s. f., sc─âdere a volumului ╚Öi a greut─â╚Ťii viscerelor; ~spondilie (v. -spondilie), s. f., tip de cifoz─â care se manifest─â radiologic prin oprirea ├«n dezvoltare a unuia sau a dou─â corpuri vertebrale; ~spor (v. -spor), s. m., 1. Spor mascul de mici dimensiuni al unor criptogame vasculare, care d─â na╚Ötere unui protal masculin. 2. Gr─âunte de polen prezent la antofite; ~sporange (v. spor/o-, v. -ange), s. m., 1. Organ al anumitor alge ╚Öi criptogame vasculare ├«n care se formeaz─â ╚Öi se dezvolt─â microsporii. 2. Sac polinic; ~sporie (v. -sporie), s. f., boal─â infec╚Ťioas─â provocat─â de ciuperci microscopice; ~sporocit (v. sporo-, v. -cit), s. n., celul─â care produce microspori; ~sporofil─â (v. sporo-, v. -fil2), s. f., frunzuli╚Ť─â modificat─â pe care se dezvolt─â microsporangele; ~sporofor (v. sporo-, v. -for), s. m., suport al microsporilor; ~sporogenez─â (v. sporo-, v. -genez─â), s. f., proces de formare a microsporilor la plantele cu flori; ~stilie (v. -stilie), s. f., tip de heterostilie la care unele flori au stile scurte ╚Öi filamente staminale lungi; ~stilospor (v. stilo-, v. -spor), s. m., stilospor de dimensiuni reduse; ~stomie (v. -stomie), s. f., mic╚Öorare exagerat─â a orificiului bucal; ~taxonomie (v. taxo-, v. -nomie), s. f., clasificare a unit─â╚Ťilor taxonomice infraspecifice; ~term (v. -term), adj., (despre plante) care prefer─â regiunile reci; ~termofil (v. termo-, v. -fil1), adj., care cre╚Öte ├«n zona cu clim─â temperat─â rece din regiunea boreal─â; ~termofile (v. termo-, v. -fit), s. f. pl., plante boreale; ~tom (v. -tom), s. n., instrument de sec╚Ťionare a ╚Ťesuturilor animale sau vegetale, spre a putea fi examinate la microscop; ~zoare (v. -zoar), s. n. pl., ├«ncreng─âtur─â de animale acvatice foarte mici, vizibile numai la microscop; ~zom (~som) (v. -zom), s. m., granul─â citoplasmic─â de dimensiuni foarte mici, bogat─â ├«n proteine ╚Öi fosfolipide; ~zoofag (v. zoo-, v. -fag), adj., (despre organisme) care consum─â nevertebrate minuscule; ~zoospor (v. zoo-, v. -spor), s. m., zoospor de dimensiuni mici.

Microscop dex online | sinonim

Microscop definitie

Intrare: microscop
microscop substantiv neutru
  • silabisire: -cro-; mf. -scop