microraion definitie

10 definiții pentru microraion

MICRORAIÓN, microraioane, s. n. Element teritorial urbanistic, constituit dintr-o suprafață de 20-50 de ha și din 5000-15000 de locuitori cuprinzând locuințe, magazine, școli etc. [Pr.: -ra-ion] – Micro1- + raion.
MICRORAIÓN, microraioane, s. n. Element teritorial urbanistic, constituit dintr-o suprafață de 20-50 de ha și din 5000-15000 de locuitori cuprinzând locuințe, magazine, școli etc. [Pr.: -ra-ion] – Micro1- + raion.
microraión (mi-cro-) s. n., pl. microraioáne
microraión s. n. (sil. -cro-ra-ion), pl. microraioáne
MICRORAIÓN s. cvartal, sector. (Un ~ într-un oraș.)
MICRORAIÓN s.n. Porțiune din teritoriul unui oraș cuprinzând ansambluri de locuințe, magazine, școli etc. [Pron. -ra-ion. / cf. rus. mikroraion].
MICRORAIÓN s. n. ansamblu urbanistic: locuințe, magazine, școli etc. (< rus. mikroraion)
MICRORAIÓN ~oáne n. Parte a unei localități urbane, având un caracter unitar și cuprinzând edificii (locuințe, magazine, școli etc.) cu dotare de primă necesitate. [Sil. ra-ion] /<rus. mikroraion
MICRORAION s. cvartal, sector. (Un ~ într-un oraș.)
microraión s. n. ◊ „Microraionul este o unitate structurală a orașului care urmărește asigurarea unui confort mai sporit locatarilor.” Cont. 2 II 62 p. 6. ◊ „La Brăila, la curățătoria chimică a microraionului «Hipodrom», pentru pardesiile cu două fețe se percepe taxă dublă.” R.l. 19 XI 75 p. 5; v. și Sc. 22 XI 61 p. 3 (din rus. mikroraion; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 237, I. Iordan în SCL 4/70 p. 395, FC I 130, Th. Hristea P.E. 131132, VRC 237; LTR; DEX, DN3)

microraion dex

Intrare: microraion
microraion substantiv neutru
  • silabisire: -cro-ra-ion