MICROPSÍE, micropsii, s. f. Tulburare a vederii datorită căreia obiectele sunt percepute mai mici decât sunt în realitate. – Din fr. micropsie.

MICROPSÍE, micropsii, s. f. Tulburare a vederii datorită căreia obiectele sunt percepute mai mici decât sunt în realitate. – Din fr. micropsie.

!micropsíe (mi-crop-) s. f., art. micropsía, g.-d. art. micropsíei; pl. micropsíi, art. micropsíile

micropsíe s. f. (sil. mf. micr-), art. micropsía, g.-d. art. micropsíei; pl. micropsíi, art. micropsíile

MICROPSÍE s.f. Tulburare a vederii, datorită căreia obiectele sunt percepute mai mici decât sunt în realitate. [Gen. -iei. / < fr. micropsie, cf. gr. mikros – mic, opsis – vedere].

MICROPSÍE s. f. tulburare a vederii, datorită căreia obiectele sunt percepute mai mici decât în realitate. (< fr. micropsie)

MICROPSÍE ~i f. Tulburare a vederii din a cărei cauză obiectele sunt percepute mai mici decât în realitate. /<fr. micropsie

MICR-, v. MICRO-. □ ~acant (v. -acant), adj., cu spini mici; ~odont (v. -odont), adj., cu dinți mici; ~odontie (v. -odontie), s. f., dezvoltare insuficientă a dinților; ~oftalmie (v. -oftalmie), s. f., anomalie congenitală care constă în micșorarea ochilor; ~opsie (v. -opsie), s. f., anomalie a vederii, datorită căreia obiectele sînt percepute mai mici decît în realitate; ~orhidie (v. -orhidie), s. f., dezvoltare insuficientă a testiculelor; ~osmie (v. -osmie1), s. f., diminuare patologică a simțului mirosului; ~otie (v. -otie), s. f., atrofiere congenitală a pavilionului urechii.