MICROINTERVÍU, microinterviuri, s. n. Interviu scurt și concis; miniinterviu. [Pr.: -cro-in-] – Micro1- + interviu.

MICROINTERVÍU, microinterviuri, s. n. Interviu scurt și concis; miniinterviu. [Pr.: -cro-in-] – Micro1- + interviu.

microintervíu s. n., pl. microintervíuri

MICROINTERVÍU s.n. Interviu scurt; miniinterviu. [Et. incertă].

MICROINTERVÍU s. n. interviu scurt; miniinterviu. (< micro1- + interviu)

microintervíu s. n. Interviu de mici proporții ◊ „Primul nostru microinterviu este consacrat acestui eveniment.” Cont. 2 X 64 p. 7. ◊ „Microinterviuri pe teme de economii.” I.B. 15 XI 69 p. 3; v. și Cont. 26 II 65 p. 7, 11 VI 65 p. 4 (din micro- + interviu; I. Iordan în SCL 4/70 p. 395, FC I 131, 142, Fl. Dimitrescu în SMFC VI p. 140; DN3)