Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru micologie

MICOLOG├ŹE s. f. Ramur─â a botanicii care se ocup─â cu studiul ciupercilor. ÔÇô Din fr. mycologie.
MICOLOG├ŹE s. f. Ramur─â a botanicii care se ocup─â cu studiul ciupercilor. ÔÇô Din fr. mycologie.
MICOLOG├ŹE s. f. Ramur─â a botanicii care se ocup─â cu studiul ciupercilor.
micolog├şe s. f., art. micolog├şa, g.-d. micolog├şi, art. micolog├şei
micolog├şe s. f., art. micolog├şa, g.-d. micolog├şi, art. micolog├şei
MICOLOG├ŹE s.f. Ramur─â a botanicii care studiaz─â ciupercile. [Gen. -iei. / < fr. mycologie, cf. gr. mykes ÔÇô ciuperc─â, logos ÔÇô studiu].
MICOLOG├ŹE s. f. 1. ramur─â a botanicii care studiaz─â ciupercile. 2. studiu al bolilor cauzate de ciuperci. (< fr. mycologie)
MICOLOG├ŹE f. Ramur─â a biologiei care se ocup─â cu studiul ciupercilor. /<fr. mycologie
MICO- ÔÇ×ciuperci, fungiÔÇŁ. ÔŚŐ gr. mykes ÔÇ×ciuperc─âÔÇŁ > fr. myco-, germ. myko-, engl. myco- > rom. mico-. Ôľí ~cenoz─â (v. -cenoz─â1), s. f., asocia╚Ťie de ciuperci din cadrul unei biocenoze; ~derme (v. -derm), s. f. pl., ciuperci filamentoase artrospore, cu aspect fragmentat, care vegeteaz─â normal ├«n contact cu aerul; ~ftor─â (v. -ftor), s. f., ciuperc─â ce se hr─âne╚Öte pe o alt─â ciuperc─â, fiind sau nu parazit─â; ~genetic (v. -genetic), adj., referitor la stadiul genetic al ciupercilor; ~litic (v. -litic2), adj., care distruge ciupercile; ~liz─â (v. -liz─â), s. f., distrugere a ciupercilor sub ac╚Ťiunea agen╚Ťilor externi; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplin─â care se ocup─â cu studiul ciupercilor; sin. micetologie; ~paleontologie (v. pale/o-, v. onto-, v. -logie1), s. f., disciplin─â care se ocup─â cu studiul ciupercilor din timpurile geologice; ~plasm─â (v. -plasm─â), s. f., grup de microorganisme, intermediare ├«ntre bacterii ╚Öi virusuri; ~riz─â (v. -riz─â1), s. f., leg─âtur─â simbiotic─â dintre miceliile unor ciuperci ╚Öi r─âd─âcinile plantelor superioare; ~sociologie (v. socio-, v. -logie1), s. f., ╚Ötiin╚Ť─â care se ocup─â cu studiul comunit─â╚Ťilor micologice; ~static (v. -static), adj., s. n., (substan╚Ť─â) care opre╚Öte dezvoltarea ciupercilor; ~tec─â (v. -tec─â), s. f., colec╚Ťie de preparate microscopice cu ciuperci; ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizarea extractelor de ciuperci ├«n scop terapeutic; ~terofite (v. tero-1, v. -fit), s. f. pl., ciuperci cu via╚Ť─â scurt─â; ~trofe (v. -trof), adj., s. f. pl., (plante) care tr─âiesc ├«n simbioz─â cu unele specii de ciuperci; ~trofic (v. -trofic), adj., (despre plante) care se nutre╚Öte ├«n simbioz─â cu unele specii de ciuperci.

Micologie dex online | sinonim

Micologie definitie

Intrare: micologie
micologie substantiv feminin