Dicționare ale limbii române

2 intrări

11 definiții pentru micit

MICÍ, micesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Rar) A (se) micșora. – Din mic.
MICÍ, micesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Pop.) A (se) micșora. – Din mic.
MICÍ, micesc, vb. IV. Refl. (Popular) A se face mai mic, a se micșora. Dacă iei din ea, se mărește; Dacă pui, se micește (Groapa). GOROVEI, C. 182. ◊ Tranz. De n-aș mici eu în oameni durerile cele rele, N-ar mai suferi cu anii a răbda necazuri grele. PANN, P. V. II 23.
micí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. micésc, imperf. 3 sg. miceá; conj. prez. 3 să miceáscă
micí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. micésc, imperf. 3 sg. miceá; conj. prez. 3 sg. și pl. miceáscă
MICÍ vb. 1. v. micșora. 2. a descrește, a se micșora, a se reduce, a scădea, a se scurta. (Toamna, ziua se ~.)
MICÍ vb. v. smeri, umili.
A MICÍ ~ésc tranz. pop. A face să se micească; a micșora; a diminua; a reduce; a împuțina; a scădea; a descrește. /Din mic
A SE MICÍ mă ~ésc intranz. pop. A deveni (mai) mic; a se micșora; a se diminua; a se reduce; a scădea; a descrește; a se împuțina. /Din mic
MICI vb. 1. a (se) micșora, a (se) reduce, a scădea. (A ~ rația.) 2. a descrește, a se micșora, a se reduce, a scădea, a se scurta. (Toamna, ziua se ~.)
mici vb. v. SMERI. UMILI.

micit definitie

micit dex

Intrare: micit
micit participiu
micire infinitiv lung
Intrare: mici
mici verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a