Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

27 defini╚Ťii pentru mic╚Öunea

MIC╚śUNE├ü, mic╚Öunele, s. f. Plant─â erbacee din familia cruciferelor, cu flori parfumate, galbene-aurii, cultivat─â ca plant─â ornamental─â (Cheiranthus cheiri). ÔŚŐ Expr. C├ónd va face plopul mere ╚Öi r─âchita mic╚Öunele = niciodat─â. ÔÖŽ (Pop.) Micsandr─â. [Var.: mic╚Öun├şc─â s. f.] ÔÇô Cf. tc. menek╚Öe.
MIC╚śUN├ŹC─é s. f. v. mic╚Öunea.
MIC╚śUNE├ü, mic╚Öunele, s. f. Plant─â erbacee din familia cruciferelor, cu flori parfumate, galbene-aurii, cultivat─â ca plant─â ornamental─â (Cheiranthus cheiri). ÔŚŐ Expr. C├ónd va face plopul mere ╚Öi r─âchita mic╚Öunele = niciodat─â. ÔÖŽ (Pop.) Micsandr─â. [Var.: mic╚Öun├şc─â s. f.] ÔÇô Cf. tc. menek╚Öe.
MIC╚śUN├ŹC─é s. f. v. mic╚Öunea.
MIC╚śUNE├ü, mic╚Öunele, s. f. Topora╚Ö. Cu miros de viorele, Trandafiri ╚Öi mic╚Öunele, Bate v├«ntul ╚Ťerei mele! HASDEU, R. V. 115. ├Ämi place mic╚Öuneaua, zambila dulce floare. ALEXANDRESCU, M. 191. Frunzuli╚Ť─â mic╚Öunele, Pe sub lun─â, pe sub stele Trece-un c├«rd de r├«ndunele. SEVASTOS, 146. ÔŚŐ Expr. (De sau pe) c├«nd f─âcea (sau va face) plopul pere ╚Öi r─âchita mic╚Öunele = niciodat─â. A fost odat─â ca niciodat─â... pe c├«nd f─âcea plop╚Öorul pere ╚Öi r─âchita mic╚Öunele. ISPIRESCU, L. 1. ÔŚŐ Compus: mic╚Öunele-ruginite (sau mic╚Öunea-galben─â) = plant─â erbacee din familia cruciferelor, cu flori mari, pl─âcut mirositoare, colorate ├«n galben-auriu ╚Öi brun, cu frunze ascu╚Ťite, acoperite cu peri (Cheiranthus cheiri). Iat─â la o fereastr─â c├«teva rozete, o mic╚Öunea galben─â. NEGRUZZI, S. I 322.
MIC╚śUN├ŹC─é, mic╚Öunele, s. f. Micsandr─â.
mic╚Öune├í/mic╚Öun├şc─â s. f., art. mic╚Öune├íua/mic╚Öun├şca, g.-d. art. mic╚Öun├ęlei; pl. mic╚Öun├ęle, art. mic╚Öun├ęlele
mic╚Öune├í/mic╚Öun├şc─â s. f., art. mic╚Öune├íua/mic╚Öun├şca, g.-d. art. mic╚Öun├ęlei; pl. mic╚Öun├ęle
MIC╚śUNE├ü s. 1. v. micsandr─â. 2. (Cheiranthus cheiri) micsandr─â, viorea-galben─â, (reg.) foaltine (pl.), ╚Öiboi, levcoaie-galben─â, vioar─â-galben─â.
MIC╚śUNE├ü s. v. nopticoas─â, t─âm├óioar─â, topora╚Ö, trei-fra╚Ťi-p─âta╚Ťi, violet─â, viorea.
MIC╚śUNEA-DE-B├üLT─é s. v. ro╚Ö─â╚Ťea.
MIC╚śUNEA-DE-M├ÜNTE s. v. topora╚Ö, viorea, vioric─â.
MIC╚śUNELE-DE-M├ÜNTE s. pl. v. unghia-p─âs─ârii.
MIC╚śUNELE-G─éLBIO├üRE s. pl. v. trei-fra╚Ťi.
mic╚Öune├í (mic╚Öun├ęle), s. f. ÔÇô 1. Viorea (Viola odorata). ÔÇô 2. Variet─â╚Ťi de violete (Viola declinata, V. hirta, V. saxatilis, V. Jooi, V. tricolor). ÔÇô ÔÇ×3.ÔÇŁ Micsandr─â (Matthiola incana). Tc. mehek╚Öe, din per. benef┼íe (╚śeineanu, II, 259; Meyer 263), cf. ngr. ╬╝╬Á╬Ż╬Á╬Â╬ş¤é, alb., bg. menek┼íe. ÔÇô Der. mic╚Öuniu, adj. (violet).
MIC╚śUNE├ü ~├ęle f. Plant─â erbacee decorativ─â, cultivat─â pentru florile ei pl─âcut mirositoare, de culoare galben─â-aurie, a╚Öezate ├«n ciorchine; ╚Öiboi. * C├ónd va face plopul mere ╚Öi r─âchita ~ele niciodat─â. [Art. mic╚Öuneaua; G.-D. mic╚Öunelei; Var. mic╚Öunic─â] /<turc. menek╚Öe
micșuneà f. Mold. (în Muntenia micșunele) micsandră de coloare ruginie. [Metateză din turc. MENEKŠÉ].
mic╚Öune├í f., pl. ele (turc. menek┼íe, viorea [lat. viola], d. pers. benef┼íe; ngr. menex├ęs. V. mixandr─â). Munt. vest. Viorea (viola odorata). Munt. est. Mold. ╚śibo─ş, o plant─â crucifer─â cu flor─ş galbene rugini─ş, ro╚Öi─ş ╚Öi albe mirositoare (matthiola ╚Öi cheir├ínthus). R─âd─âcin─â de mic╚Öunea. V. st├«njinel.
viore├í ╚Öi -├şc─â f., pl. ele (dim. d. vioar─â 2). O plant─â violacee (viola odor├íta) cu flor─ş violete ro╚Öiatice ╚Öi chear albe mirositoare (numit─â ├«n Mold. topora╚Ö, ├«n Munt. vest [ma─ş ales c├«nd e cultivat─â] mic╚Öunea, ├«n Olt. t─âm├«─şoar─â). Floarea aceste─ş plante.
mic╚Öunea s. v. NOPTICOAS─é. T─éM├ÄIOAR─é. TOPORA╚ś. TREI-FRA╚ÜI-P─éTA╚ÜI. VIOLET─é. VIOREA.
MIC╚śUNEA s. (BOT.) 1. (Matthiola incana ╚Öi annua) micsandr─â, (reg.) foaltin─â, garoaf─â, ╚Öivoi, levcoaie-ro╚Öie, vioar─â-ro╚Öie, viorea-ro╚Öie, (prin Transilv.) pruvireag. 2. (Cheiranthus cheiri) micsandr─â, viorea-galben─â, (reg.) foaltine (pl.), ╚Öiboi, levcoaie-galben─â, vioar─â-galben─â.
mic╚Öunea-de-balt─â s. v. RO╚ś─é╚ÜEA.
mic╚Öunea-de-munte s. v. TOPORA╚ś. VIOREA. VIORIC─é.
micșunele-de-munte s. pl. v. UNGHIA-PĂSĂRII.
micșunele-gălbioare s. pl. v. TREI-FRAȚI.
CHEIRANTHUS L., MIC╚śUNELE RUGINITE, fam. Cruciferae. Gen originar din nordul Africii, estul Asiei, America de N ╚Öi Europa, 10-.12 specii, plante erbacee sau subfrutescente (cca 25-80 cm ├«n─âl╚Ťime), perene, cultivate ca bianuale, ramificate sau neramificate. Frunze ├«ntregi, lanceolate, verzzi, late sau ├«nguste. ├«nflore╚Öte ├«n apr.- iun. Flori variat colorate: aurii, galbene- deschis, brune-├«nchis sau deschis, ruginii, violete, mov, cu miros suav, dispuse ├«n raceme. Fructul, silicv─â 4-unghiular─â cu semin╚Ťe plane.
când o face plopul pere (și răchita micșunele) expr. niciodată.

Micșunea dex online | sinonim

Micșunea definitie

Intrare: micșunea
micșunea substantiv feminin
micșunică substantiv feminin