Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

MIC, -─é, mici, adj. 1. Care este sub dimensiunile obi╚Önuite; de propor╚Ťii reduse. ÔŚŐ Liter─â mic─â = minuscul─â. Degetul (cel) mic = cel mai sub╚Ťire ╚Öi mai scurt dintre degete, a╚Öezat l├óng─â inelar. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än mic = pe scar─â redus─â, f─âr─â amploare. ÔŚŐ Expr. A avea (pe cineva) la degetul (cel) mic = a) a dispune de cineva cum vrei; b) a fi cu mult superior altuia. ÔÖŽ Care ocup─â o suprafa╚Ť─â redus─â. ÔÖŽ Cu capacitate redus─â, pu╚Ťin ├«nc─âp─âtor; str├ómt. ÔÖŽ Scurt; m─ârunt, scund. ÔÖŽ (Substantivat, m.) Fel de m├óncare din carne (de vac─â) tocat─â, de forma unor c├órn─âciori, condimenta╚Ťi ╚Öi frip╚Ťi direct pe gr─âtar; mititel. ÔÖŽ (Despre ape, gropi, pr─âp─âstii etc.) Pu╚Ťin ad├ónc sau (relativ) ├«ngust. ÔÖŽ Sub╚Ťire. ÔÖŽ ├Ängust. P─âl─ârie cu boruri mici. 2. Pu╚Ťin numeros; redus, limitat. 3. (Despre sunet, glas etc.) Pu╚Ťin intens; slab, ├«ncet, stins2, sc─âzut. 4. (Despre zi, noapte etc.) Care dureaz─â pu╚Ťin; scurt. 5. De v├órst─â fraged─â; nev├órstnic; t├ón─âr. ÔŚŐ (Substantivat) Cei mici = copiii. ÔŚŐ Loc. adv. De mic = din copil─ârie. ÔŚŐ Expr. Cu mic, cu mare sau mic ╚Öi mare = toat─â lumea. ÔÖŽ (Precedat de ÔÇ×celÔÇŁ sau ÔÇ×cel maiÔÇŁ) Mezin. 6. F─âr─â (prea) mare valoare; ne├«nsemnat, neimportant. 7. Fig. (Despre oameni) Lipsit de noble╚Ťe sufleteasc─â, de caracter; meschin, josnic. ÔŚŐ Expr. Mic la minte = redus, m─ârginit. 8. Care se afl─â pe o treapt─â inferioar─â ├«ntr-o ierarhie. ÔŚŐ Socru mic = tat─âl miresei; (la pl.) p─ârin╚Ťii miresei. Soacr─â mic─â = mama miresei. ÔÇô Probabil lat. *miccus.
MIC, -─é, mici, adj. 1. Care este sub dimensiunile obi╚Önuite; de propor╚Ťii reduse. ÔŚŐ Liter─â mic─â = minuscul─â. Degetul (cel) mic = cel mai sub╚Ťire ╚Öi mai scurt dintre degete, a╚Öezat l├óng─â inelar. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än mic = pe scar─â redus─â, f─âr─â amploare. ÔŚŐ Expr. A avea (pe cineva) la degetul (cel) mic = a) a dispune de cineva cum vrei; b) a fi cu mult superior altuia. ÔÖŽ Care ocup─â o suprafa╚Ť─â redus─â. ÔÖŽ Cu capacitate redus─â, pu╚Ťin ├«nc─âp─âtor; str├ómt. ÔÖŽ Scurt; m─ârunt, scund. ÔÖŽ (Substantivat, m.) Fel de m├óncare din carne (de vac─â) tocat─â, de forma unor c├órn─âciori, condimenta╚Ťi ╚Öi frip╚Ťi direct pe gr─âtar; mititel. ÔÖŽ (Despre ape, gropi, pr─âp─âstii etc.) Pu╚Ťin ad├ónc sau (relativ) ├«ngust. ÔÖŽ Sub╚Ťire. ÔÖŽ ├Ängust. P─âl─ârie cu boruri mici. 2. Pu╚Ťin numeros; redus, limitat. 3. (Despre sunet, glas etc.) Pu╚Ťin intens; slab, ├«ncet, stins2, sc─âzut. 4. (Despre zi, noapte etc.) Care dureaz─â pu╚Ťin; scurt. 5. De v├órst─â fraged─â; nev├órstnic; t├ón─âr. ÔŚŐ (Substantivat) Cei mici = copiii. ÔŚŐ Loc. adv. De mic = din copil─ârie. ÔŚŐ Expr. Cu mic, cu mare sau mic ╚Öi mare = toat─â lumea. ÔÖŽ (Precedat de ÔÇ×celÔÇŁ sau ÔÇ×cel maiÔÇŁ) Mezin. 6. F─âr─â (prea) mare valoare; ne├«nsemnat, neimportant. 7. Fig. (Despre oameni) Lipsit de noble╚Ťe sufleteasc─â, de caracter; meschin, josnic. ÔŚŐ Expr. Mic la minte = redus, m─ârginit. 8. Care se afl─â pe o treapt─â inferioar─â ├«ntr-o ierarhie. ÔŚŐ Socru mic = tat─âl miresei; (la pl.) p─ârin╚Ťii miresei. Soacr─â mic─â = mama miresei. ÔÇô Probabil lat. *miccus.
MIC1, mici, s. m. (Mai ales la pl.) Mititel1.
MIC 2, -─é, mici, adj. 1. (├Än opozi╚Ťie cu mare) Care este sub dimensiunile obi╚Önuite, sub m─ârimea mijlocie; de dimensiuni, de propor╚Ťii reduse. Ochii ei mici nu p─âr─âseau o clip─â pe nevasta lui Lipan. SADOVEANU, B. 53. Boii t─âi s├«nt mari ╚Öi frumo╚Öi; ia-i ╚Öi-i du la iarmaroc, vinde-i ╚Öi cump─âr─â al╚Ťii mai mici. CREANG─é, P. 39. Ad─â-mi aice h─âr╚Ťile cele mici. DR─éGHICI, R. 18. Buturuga mic─â r─âstoarn─â carul mare. ÔŚŐ Degetul mic = degetul cel mai sub╚Ťire, a╚Öezat l├«ng─â inelar ╚Öi mai scurt dec├«t acesta. Liter─â mic─â = liter─â folosit─â ├«n mod obi╚Önuit ├«n interiorul, cuvintelor. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än mic = pe scar─â redus─â, f─âr─â amploare. ÔŚŐ Expr. A (se) face mici f─âr├«me v. f─âr├«m─â. (A fi) mic la os = (a fi) cu oase mici, delicate. Sl─âbu╚Ť, timid, mic la os, cam de╚Öirat la trup, cu pielea str─âvezie. BASSARABESCU, S. N. 26. ÔÖŽ (Despre suprafe╚Ťe, a╚Öez─âri etc., ├«n opozi╚Ťie cu vast, extins) Satu-n vale pe-o colin─â, Mic ╚Öi vesel: colo-n fund. CO╚śBUC, P. I 261. [F─âg─âra╚Öul este] ora╚Ö mic, cu o cetate foarte mic─â. GOLESCU, ├Ä. 26. ÔÖŽ (├Än opozi╚Ťie cu ├«nc─âp─âtor, cuprinz─âtor, spa╚Ťios) Cu capacitate redus─â, str├«mt. Camer─â mic─â. Sac mic. Ôľş Cea mai mic─â barc─â a vaporului era legat─â la scar─â. BART, E. 184. ÔÖŽ (├Än opozi╚Ťie cu ├«nalt) Care nu atinge ├«n─âl╚Ťimea sau m─âsura mijlocie; scurt, scund. V─âz├«ndu-m─â a╚Öa mic... mi-au pus numele T├«ndal─â. NEGRUZZI, S. I 247. ÔÖŽ (Despre ape) Pu╚Ťin ad├«nc; (├«n opozi╚Ťie cu lat) ├«ngust. M─â sc─âldam ├«n g├«rl─â, eram tocmai la ap─â mic─â. DELAVRANCEA, la TDRG.2. (Determin─â cantitatea, num─ârul; ├«n opozi╚Ťie cu mult, abundent) Pu╚Ťin, redus, limitat. Ceat─â mic─â. Sum─â mic─â. ÔÖŽ (Despre surse de lumin─â ╚Öi c─âldur─â care pot fi reglate) St─âtea pe g├«nduri ╚Öi se uita la lamp─â. O f─âcu iar─â╚Öi mai mic─â. DUMITRIU, N. 277. 3. (Despre sunet, glas, voce, etc.. ├«n opozi╚Ťie cu puternic, tare) Slab, sc─âzut, pu╚Ťin intens, ├«ncet, stins. Din frunzi╚Öurile grele... Tot mai vin Glasuri mici de p─âs─ârele. TOP├ÄRCEANU, B. 39. ├Äncepu cu vorb─â mic─â... b─âiatul s─â zic─â. PANN, P. V. III 47. Cel mai mic sunet ce auzea ├«l ├«nsp─âim├«nta. DR─éGHICI, R. 40. 4. (Despre zi, noapte, ├«n opozi╚Ťie cu lung) Care dureaz─â pu╚Ťin, scurt. Frunz─â verde de urzic─â, Prim─âvara-i noaptea mic─â. HODO╚ś, P. P. 54. Pentru m├«ndra care-mi place Trei zile la domni a╚Ö face; Da pentru care-i ur├«t─â, Una mic─â-mi pare mult─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 11. 5. (Despre persoane; ├«n opozi╚Ťie cu matur, v├«rstnic) ├«n v├«rst─â fraged─â, nev├«rstnic; copil, (la comparativ) mai t├«n─âr. M-am g├«ndit la mine, la mine c├«nd eram mic. SAHIA, N. 32. De la o boal─â ce-am avut, c├«nd eram mic, mi-am schimbat numele. CREANG─é, P. 149. C├«nd era mic─â a c─âzut din scr├«nciob. NEGRUZZI. S. I 59. ÔŚŐ (Substantivat) Emisiune radiofonic─â pentru cei mici. ÔŚŐ Loc. adv. De mic = din v├«rst─â fraged─â, din copil─ârie. ├«nc─â de mic Te cuno╚Öteam pe tine. EMINESCU, O. I 175. ├Än amar tr─âind de mic─â, Ochi-mi pl├«ng, sufletu-mi geme. ALECSANDRI, P. I 16. ÔŚŐ Expr. Din mica copil─ârie = din v├«rst─â fraged─â. El din mica copil─ârie au fost dat c─âtr─â aceste. DR─éGHICI, R. 73. Cu mic cu mare (sau mic ╚Öi mare) = toat─â lumea, to╚Ťi. Atunci mul╚Ťimea cu mic cu mare... strigar─â ├«ntr-un grai. ISPIRESCU, E. 40. Ordon─â s─â se ridice ├«ndat─â mic ╚Öi mare... ca s─â prinz─â pe fugari. NEGRUZZI, S. I 108. Mic de zile v. z i. ÔÖŽ Uneori la superlativ, alteori precedat de ┬źcel┬╗, ┬ź─âl┬╗) Ultimul n─âscut dintre mai mul╚Ťi fra╚Ťi; mezin. Nu dup─â mult─â vreme se ╚Öi ├«nso╚Ťi cu fata cea mai mic─â. ISPIRESCU, E. 8. [Iedul] cel mic era harnic ╚Öi cuminte. CREANG─é, P. 19. Fratele cel mai mic De-i mai mic, e mai voinic. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 310. 6. (├Än opozi╚Ťie cu important, ├«nsemnat, principal etc.) F─âr─â prea mare valoare, lipsit de importan╚Ť─â, ne├«nsemnat. Devin tot mai mic fa╚Ť─â de d├«nsa. IBR─éILEANU, A. 101. Dac─â pentru cel mai mic lucru ar fi s─â se tot m├«nie unii ╚Öi al╚Ťii, c├«nd se gioac─â vro pies─â, apoi n-ar mai fi chip de-a avea Teatrul Na╚Ťional. ALECSANDRI, T. I 156. ÔŚŐ Pr├«nzul cel mic v. pr├«nz. 7. (Despre oameni-╚Öi manifest─ârile lor; ├«n opozi╚Ťie cu generos, nobil) Meschin, lipsit de noble╚Ťe, de m─âre╚Ťie. C├«t de mic─â, de stupid─â, de stricat─â e lumea. GHEREA, ST. CR. I 109. Toate patimile cele mici tr─âiesc ├«nc─â. ARHIVA R. I. IV Ici, umbre de noroade le vezi oc├«rmuite De umbra unor pravili c─âlcate, siluite De alte mai mici umbre, ne├«nsemna╚Ťi pitici. ALEXANDRESCU, M. 5. ÔŚŐ Expr. Mic la suflet = cu caracter josnic, meschin, egoist, lipsit de generozitate. Noi... la ni╚Öte astfel de oameni le zicem mi╚Öei, ori mici la suflet. ISPIRESCU, U. 63. Este mic la suflet! Ce ru╚Öine! DR─éGHICI, R. 73. Mic la minte = cu orizont limitat; m─ârginit. El e mare ╚Öi stogos. La minte mic ╚Öi prost! JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 180. 8. (Indic├«nd o ierarhie) Care se afl─â pe o treapt─â inferioar─â ├«n compara╚Ťie cu al╚Ťii (v. subaltern), care nu are autoritate, putere (mare). ├Ä╚Öi lu─â ziua bun─â de la to╚Ťi boierii cei mari ╚Öi cei mici. ISPIRESCU, L. 4. Cine-i mic vrea a fi mare. ALECSANDRI, P. II 107. Breslele se alc─âtuiau de oarecari slujba╚Öi mai mici ai ╚Ť─ârii. B─éLCESCU, O. II 14. ÔŚŐ (Substantivat) Fii bun, mare vornic, ╚Öi ├«ng─âduie mai micului dumitale s─â stea l├«ng─â jup├«neasa Leana. VISSARION, B. 284.
*C├írul-M├şc (constela╚Ťie) s. propriu n.
C├írul-M├şc (constela╚Ťie) s. propriu n.
Cß║ąinele-M├şc (constela╚Ťie) s. propriu m.
mic1 adj. m., f. m├şc─â; pl. m. ╚Öi f. mici
mic2 (fam.) s. m., pl. mici
mic-burgh├ęz adj. m., s. m., pl. mic-burgh├ęzi; adj. f., s. f. mic-burgh├ęz─â, pl. mic-burgh├ęze
!pel├şn-m├şc (plant─â) s. m.
!ploi├ęr-m├şc (pas─âre) s. m., pl. ploi├ęri-m├şci
!├Ürsa-M├şc─â (constela╚Ťie) s. propriu f., g.-d. ├Ürsei-M├şci
Câinele-Mic (astron.) s. pr. m.
mic adj. m., f. m├şc─â; pl. m. ╚Öi f. mici
mic s. m., pl. mici
mic-burgh├ęz adj. m., s. m., pl. mic-burgh├ęzi; f. sg. mic-burgh├ęz─â, pl. mic-burgh├ęze
ploi├ęr mic s. m. + adj. (sil. -ier)
├Ürsa-M├şc─â s. pr. f. art.
C├éINELE-M├ŹC s. v. sfredelul.
DROPIE M├ŹC─é s. v. spurcaci.
DROPI╚Ü─é M├ŹC─é s. v. spurcaci.
MIC adj., s. 1. adj. v. m─ârunt. 2. adj. crud, necrescut, nedezvoltat. (Plant─â ~.) 3. adj. v. redus. 4. adj. v. scurt. (Un text ~.) 5. adj. v. minuscul. 6. adj. v. ├«ngust. 7. adj. v. nespa╚Ťios. 8. adj. prost, redus. 9. adj. ├«ngust. (P─âl─ârie cu boruri ~.) 10. adj. v. sub╚Ťire. 11. adj. v. scund. 12. adj. jos, m─ârunt, scund, (reg.) pitulat. (Cas─â ~.) 13. adj. v. pitic. 14. adj. scurt. (Creion ~.) 15. s. v. mititel. 16. adj. v. nead├ónc. 17. adj. sub╚Ťire. (Buze ~.) 18. adj. v. ieftin. 19. adj. limitat, redus. (Un c├ó╚Ötig ~.) 20. adj. v. ne├«nsemnat. 21. adj. v. nev├órstnic. 22. adj. v. mezin. 23. adj. scurt. (Vara, noaptea-i ~.) 24. adj. v. slab. 25. adj. redus, slab, (fig.) anemic. (O lumin─â ~.) 26. adj. v. sc─âzut. 27. adj. v. secundar. 28. adj. v. neimportant. 29. adj. v. inferior. 30. adj. pu╚Ťin, redus, slab. (~ n─âdejde s─â...) 31. adj. insuficient, pu╚Ťin, redus, slab. (Are posibilit─â╚Ťi ~ de realizare.)
MIC adj. v. meschin.
MICUL DEJ├ÜN s. (englezism) breakfast, (├«nv. ╚Öi pop.) pr├ónzi╚Öor, (pop.) pr├ónz, (reg.) pr├ónzu╚Ť.
MICUL ECRÁN s. v. televizor.
MUSC─é-D-A-M├ŹC─é s. v. musc─â columbac─â.
PA╚śTELE-M├ŹC s. v. m─âtc─âl─âu.
PLOIER GULERAT M├ŹC s. v. prund─âra╚Ö.
RA╚Ü─é M├ŹC─é s. v. sarsel─â.
SFREDELUL-M├ŹC s. v. burghiul.
SOC M├ŹC s. v. boz, bozie.
ST├éRC ALB M├ŹC s. v. b├ótlan mic.
ST├éRC-CENU╚śIU-M├ŹC s. v. corb-de-noapte, st├órc-de-noapte.
URSA-M├ŹC─é s. v. carul-mic.
V─éRSAT M├ŹC s. v. pojar, rujeol─â.
VEROL─é M├ŹC─é s. v. variol─â, v─ârsat.
Mic Ôëá colosal, ├«nalt, mare
MIC(O)- / MICET(O)-, -MIC├ëTE, -MIC├ŹN─é, -MIC├ôZ─é elem. ÔÇ×ciuperc─âÔÇŁ. (< fr. myc/o/-, myc├ęt/o/-, -myc├ętes, -mucine, ÔÇô mycose, cf. gr. mykes)
c├şg─â m├şc─â s. f. ÔÇô Varietate de ciuperci. Mag. csigabiga ÔÇ×melc,ÔÇŁ prin fals─â asociere cu mic (Cihac, II, 490; DAR).
mic (m├şc─â), adj. ÔÇô 1. (├Änv.) Pu╚Ťin, redus: Bogdan Vod─â domni mic─â vreme (Dosoftei). ÔÇô 2. De m─ârime redus─â. ÔÇô 3. De ani pu╚Ťini. ÔÇô 4. (Arg.) Moned─â de 20 de lei. ÔÇô 5. (Fam., Bucure╚Öti) Specialitate de carne la gr─âtar. ÔÇô Mr. ┼äic, mic, megl., istr. mic. Probabil origine expresiv─â, dar anterior rom. Trebuie s─â se porneasc─â de la un lat. *miccus, cf. pic ╚Öi lat. mica, gr. doric ╬╝╬╣¤░¤î¤é, it. miccino, sicil. nicu, calabr. miccu. Pentru a explica lat. *miccus, se pleac─â de obicei, fie de la gr. ╬╝╬╣¤░(¤ü)¤î¤é (Cipariu, Elemente, 128; Densusianu, Hlr., 201; Koerting 6147; Pu╚Öcariu 1067; Candrea-Dens., 1092; REW 5559; Pascu, I, 133; Rohlfs, EWUG, 1382; Rosetti, II, 68), fie de la lat. mß┐Ĺca (Diez, I, 126; Koerting 5279; Gougenheim, Rom., LXIX, 97-101). Mai sigur pare s─â fie c─â toate aceste cuvinte duc c─âtre aceea╚Öi surs─â expresiv─â. Cf. mic─â, ni╚Ťel. Der. mic╚Öor, adj.; mic╚Öora, vb. (a reduce, a face mai mic); mic╚Öorime, s. f. (micime); micu╚Öor, adj. (mititel); micu╚Ťel (var. mitutel), adj. (Banat, Trans., mic); mititel, adj. (mic; s. m., specialitate de carne la gr─âtar), form─â asimilat─â din var. anterioar─â (dup─â Dacor, I, 326, de la un dim. *micicel; dup─â Candrea, de la *michitel); mititic─â, s. f. (feti╚Ť─â, copili╚Ť─â; Arg., ├«nchisoare); miciculat, adj. (Banat, mic╚Öorat, redus), cu finala expresiv─â; micime, s. f. (meschin─ârie, fleac); Michidu╚Ť─â, s. m. (nume popular pentru diavol). ÔÇô De la micu╚Ť provine ngr. ╬╝╬╣¤░╬┐߯╗¤ä¤â╬┐ (Danguitsis 154).
MIC m├şc─â (mici) 1) Care are dimensiuni mai reduse dec├ót cele considerate normale; care este de m─ârime sub norma obi╚Önuit─â. Mas─â ~─â. ÔŚŐ Degetul ~ deget aflat la extremitatea m├óinii sau a piciorului. ├Än ~ pe scurt; ├«n sumar; ├«n propor╚Ťii reduse. 2) A c─ârui intensitate este sub nivelul mediu; slab. Lumin─â ~─â. 3) Care este redus numeric, cantitativ. 4) Care dureaz─â mai pu╚Ťin ca de obicei; de scurt─â durat─â. 5) Care este de importan╚Ť─â redus─â; ne├«nsemnat. Un ~ func╚Ťionar. ÔŚŐ Socru mic tat─âl miresei. Soacr─â mic─â mama miresei. 6) (despre persoane) Care este de v├órsta copil─âriei. 7) ╚Öi substantival Care s-a n─âscut ultimul ├«n familie; mezin. * Cu ~ cu mare (sau ~ ╚Öi mare) cu to╚Ťii ├«mpreun─â. /<lat. miccus
Azia Mică f. mare regiune, formând o peninsulă la extremitatea occidentală a Aziei și dependentă de Turcia.
Belt (Marele și Micul) n. strâmtori în insulele daneze, cari unesc Cattegatul cu Marea Baltică.
G├ósca (mare, mic─â) f. insule ├«n dreptul jud. Ialomi╚Ťa.
mic a. 1. care are pu╚Ťin─â ├«ntindere sau volum: P─âm├óntul e prea mic comparat cu Soarele; 2. de o talie mai prejos de cea mijlocie: om mic; 3. care e mic, ├«n v├órsta fraged─â: copil mic; 4. fig. pu╚Ťin important, pu╚Ťin considerabil: ora╚Ö mic, avere mic─â. [Lat. *MICCUS = gr. dial. MIKOS (in loc de MIKR├ôS)].
Novgorod n. numele a 2 ora╚Öe ru╚Öe╚Öti: Novgorod cel Mare (Velikii): 28.000 loc. ╚Öi Novgorod cel mic (Nijni): 15.000 loc. Monumente interesante. B├ólciu anual (bl─ânuri, piei, ceaiu), vizitat de vrÔÇÖo 300.000 de oameni veni╚Ťi din toate p─âr╚Ťile Rusiei.
Oltenia f. partea Rom├óniei de-a dreapta Oltului, ├«ntre Dun─âre ╚Öi Carpa╚Ťi, numit─â ╚Öi Rom├ónia Mic─â: ea coprinde azi cinci jude╚Ťe ╚Öi form─â odinioar─â un banat cu cap. Craiova. Oltenia fu ocupat─â de Austriaci ├«ntre anii 1718-1739.
România Mică f. alt nume dat Olteniei (numire ce datează dela ocuparea ei de către Austriaci).
Sci╚Ťia f. ╚Ťara Sci╚Ťilor: Sci╚Ťia Mic─â, numele antic al Dobrogei (Scitic).
Tataria f. 1. toată partea Aziei ce coprinde Mongolia, Mangiuria, Turkestanul, Afganistanul și Belucistanul; 2. (Mică), regiune a Rusiei ce coprinde guberniile Kerson, Taurida și Iecaterinoslav,.
Valahia-Mică f. numele Etoliei și Acarnaniei la scriitorii bizantini.
Vlahia (mare, mic─â) f. V. Valahia.
mic, -─â adj., pl. m. ╚Öi f. ─ş (rud─â cu vgr. mikr├│s, doric, mikk├│s, mic). De dimensiun─ş reduse: c├«nele e ma─ş mic de c├«t calu, un ora╚Ö mic. Scund: om mic. T├«n─âr: frate ma─ş mic. Copil: c├«nd eram mic. Fig. Ne├«nsemnat: sum─â mic─â. Meschin, ordinar: avaru are un suflet mic. De mic (ca rut. z malu), de copil, din copil─ârie: acest om c├«nta bine de mic. ├Än mic, pe o scar─â redus─â, ├«n dimensiun─ş reduse: h─âr╚Ťile arat─â ╚Ť─ârile ├«n mic. A te face mic de fric─â, a te ghemui, a te tupila de fric─â.
*tamar├şsc m. (lat. tamariscus ╚Öi t├ímarix, -icis). Un cop─âcel ale c─âru─ş ramur─ş verz─ş pot ├«nlocui heme─şu la facerea beri─ş ╚Öi care d─â ╚Öi o coloare neagr─â (myricaria [sa┼ş t├ímarix] germanica). ÔÇô Pop. c─âtin─â mic─â.
soácră-mică s. f., art. soacra-mică, g.-d. art. soácrei-mici; pl. soácre-mici
s├│cru-mic s. m., pl. s├│cri-mici
calce-mic─â s. v. GR├ÄU╚śOR. S─éL─é╚ÜEA. UNTI╚śOR.
ceapur alb mic s. v. BÎTLAN MIC.
ciocănitoare-mică s. v. SCORȚAR.
cîinele-mic s. v. SFREDELUL.
cucută-mică s. v. PĂTRUNJEL-CÎINESC. PĂTRUNJELUL-CÎINELUI.
dafin-mic s. v. PIPERUL-LUPULUI. POPILNIC.
dropie mic─â s. v. SPURCACI.
dropi╚Ť─â mic─â s. v. SPURCACI.
MIC adj., s. 1. adj. m─ârunt. (Viet─â╚Ťi ~.) 2. adj. crud, necrescut, nedezvoltat. (Copil ~.) 3. adj. redus. (O suprafa╚Ť─â ~; de propor╚Ťii ~.) 4. adj. redus, restr├«ns, scurt. (Un text ~.) 5. adj. minuscul. (Liter─â ~.) 6. adj. ├«ngust, str├«mt, (├«nv.) str├«mtorat. (Un spa╚Ťiu ~; o intrare ~.) 7. adj. necuprinz─âtor, ne├«nc─âp─âtor, nespa╚Ťios, str├«mt. (Camer─â ~.) 8. adj. prost, redus, slab. (O vizibilitate ~.) 9. adj. ├«ngust. (P─âl─ârie cu boruri ~.) 10. adj. ├«ngust, sub╚Ťire. (Talie ~.) 11. adj. m─ârunt, scund, scurt, (rar) scundac. (Un om ~ de statur─â.) 12. adj. jos, m─ârunt, scund, (reg.) pitulat. (Cas─â ~.) 13. adj. pitic, scund. (Fasole ~.) 14. adj. scurt. (Creion ~.) 15. s. mititel. (A m├«ncat doi ~ cu p├«ine.) 16. adj. nead├«nc, (├«nv.) slab. (O ap─â curg─âtoare ~.) 17. adj. sub╚Ťire. (Buze ~.) 18. adj. avantajos, convenabil, ieftin, jos, sc─âzut, (Transilv. ╚Öi Ban.) lesne. (Pre╚Ťuri ~.) 19. adj. limitat, redus. (Un c├«╚Ötig ~.) 20. adj. m─ârunt, ne├«nsemnat. (Cheltuieli ~.) 21. adj. nev├«rstnic, t├«n─âr, (Mold., Bucov., Transilv. ╚Öi Maram.) brudiu, brudnic. (E ├«nc─â ~, nu cunoa╚Öte via╚Ťa.) 22. adj. mezin. (Fratele ~.) 23. adj. scurt. (Vara, noaptea-i ~.) 24. adj. slab, u╚Öor. (O ~ furtun─â de praf.) 25. adj. redus, slab, (fig.) anemic. (O lumin─â ~.) 26. adj. sc─âzut, slab. (Cu glasul ~.) 27. adj. redus, secundar. (Problem─â de importan╚Ť─â ~.) 28. adj. neimportant, ne├«nsemnat, u╚Öor. (O gre╚Öeal─â ~ de ortografie.) 29. adj. inferior, m─ârunt. (Func╚Ťionar ~.) 30. adj. pu╚Ťin, redus, slab. (~ n─âdejde s─â...) 31. adj. insuficient, pu╚Ťin, redus, slab. (Are posibilit─â╚Ťi ~ de realizare.)
mic adj. v. MESCHIN.
MICUL DEJUN s. (├«nv. ╚Öi pop.) pr├«nzi╚Öor, (pop.) pr├«nz, (reg.) pr├«nzu╚Ť.
MICUL ECRAN s. televiziune, televizor. (Ce se transmite la ~?)
MICUL-ALB s. (ZOOL.) york mic. (~ este o specie de porci.)
musc─â-d-a-mic─â s. v. MUSC─é-COLUMBAC─é.
paștele-mic s. v. MĂTCĂLĂU.
ploier gulerat mic s. v. PRUND─éRA╚ś.
ra╚Ť─â mic─â s. v. SARSEL─é.
sfredelul-mic s. v. BURGHIUL.
soc mic s. v. BOZ. BOZIE.
stârc-cenușiu-mic s. v. CORB-DE-NOAPTE. STÎRC-DE-NOAPTE.
stîrc alb mic s. v. BÎTLAN MIC.
trestie-mică s. v. TRESTIE-DE-CÎMP.
ursa-mic─â s. v. CARUL-MIC.
v─ârsat mic s. v. POJAR. RUJEOL─é.
verol─â mic─â s. v. VARIOL─é. V─éRSAT.
flaut mic (it. flauto piccolo), instrument de suflat din lemn, face parte din familia flautului*. Este de dimensiuni mai mici dec├ót acesta, emi╚Ť├ónd sunetele cele mai acute ├«n cadrul instr. de suflat ╚Öi chiar ├«n cadrul ├«ntregii orch. simf. Ca ╚Öi fl. este construit dup─â mecanica sistemului Boehm. Are o ├«ntindere de trei octave (re2-do5), continu├ónd ├«n acut ambitusul (1) fl. Timbrul* foarte acut ╚Öi strident ├«l fac mai rar folosit ├«n orch. simf. ├Än orch. apare doar ├«nlocuind unul din fl., pe timp scurt, la indica╚Ťia muta in* piccolo. Maurice Ravel ├«i ├«ncredin╚Ťeaz─â totu╚Öi tema* principal─â a primei p─âr╚Ťi din Concertul pentru pian ╚Öi orch., eviden╚Ťiind sonoritatea sa strident─â, aproape metalic─â. F. este folosit frecvent ├«n fanfare (6). F. se scrie ├«n partitur─â pe un portativ deasupra fl. prim not├óndu-se ├«n cheia* sol cu o octav─â* mai jos de cum se aude, ceea ce ├«i confer─â ╚Öi denumirea de ottavino. Sin. ├«nv.: piculin─â; picol─â.
ARPA╚śU MIC, vf. ├«n M-╚Ťii F─âg─âra╚Ö, ├«n apropiere de Arapa╚Öu Mare. Alt.: 2.460 m.
ASIA MIC─é, pen. ├«n V Asiei, sc─âldat─â de apele M─ârii Negre (la N), M. Marmara (la NV), M. Egee (la V) ╚Öi M. Nediteran─â (la S), desp─âr╚Ťit─â de Europa prin str. Bosfor ╚Öi Dardanele; c. 506 mii km2; lungime: 1.000 km; l─â╚Ťime 400-600 km. Clim─â subtropical─â. Se suprapune unei mari p─âr╚Ťi din Turcia asiatic─â. ├Än centrul ei se afl─â Pod. Anatoliei.
BELTUL MIC (LILLE BAELT [belt]), str. ├«n M. Baltic─â, ├«ntre ins. danez─â Fionia ╚Öi Pen. Iutlanda. Lungime max.: c. 130 km; l─â╚Ťime minim─â: 500 m. Ad.: 10-35 m. Pod de c. f. ╚Öi dou─â poduri rutiere.
B├ÄSCA MIC─é, r├«u, afl. stg. al r├«ului B├«sca Mare; 41 km. Izv. din M-╚Ťii Vrancei ╚Öi conflueaz─â la Varlaam.
CALUL MIC (Equuleus), constela╚Ťie din emisfera boreal─â, situat─â ├«ntre constela╚Ťiile Pegasul, V─ârs─âtorul ╚Öi Delfinul.
CARUL MIC, numele popular al unei grup─âri de stele din constela╚Ťia Ursa Mic─â, alc─âtuit─â din ╚Öapte stele, dintre care patru reprezint─â cutia carului, iar celelalte trei oi╚Ötea; la cap─âtul oi╚Ötii se afl─â Steaua Polar─â.
C─éIANU MIC, com. ├«n jud. Bistri╚Ťa-N─âs─âud; 5.888 loc. (1991).
C├ÄINELE MIC (Canis minor), constela╚Ťie din emisfera boreal─â, situat─â la S de constela╚Ťia Gemenii. Con╚Ťine c. 37 de stele vizibile, dintre care cea mai str─âlucitoare este Procyon.
COP╚śA MIC─é, ora╚Ö ├«n jud. Sibiu, pe stg. T├«rnavei Mari; 6.454 loc. (1991). Nod feroviar. Expl. de gaz metan. Ind. chimic─â pe baza prelucr. gazului metan (negru de fum, acid sulfuric). Metalurgia zincului ╚Öi plumbului. Fabric─â de plexiglas ╚Öi stiplex. Unul dintre cele mai poluate ora╚Öe ale Rom├óniei. Men╚Ťionat documentar din 1402. Declarat ora╚Ö ├«n 1966.
DIONISIE CEL MIC (DIONYSIUS EXIGUUS) (c. 500-c. 550), c─âlug─âr din Scythia Minor. A tr─âit la Roma, traduc├ónd din Scrierile p─ârin╚Ťilor greci ├«n latin─â; contribu╚Ťii ├«n domeniul dreptului bisericesc: Collectio Dionysiana. Cunoscut mai ales pentru calcularea erei cre╚Ötine ├«ncep├ónd cu data na╚Öterii lui Iisus Hristos, stabilit─â de el cu o eroare de 4-5 ani.
GHER╚ÜA MIC─é, com. ├«n jud. Satu Mare; 3.250 loc. (1995). Expl. de andezit. Biserica Adormirea Maicii Domnului (1873), ├«n satul Gher╚Ťa Mic─â.
HINGANUL MIC (XIAO XINGGAN LING), culme muntoas─â ├«n E Asiei (China ╚Öi Rusia), alc─âtuit─â din ╚Öisturi cristaline, gnaisuri, granite ╚Öi bazalte. Lungime: 500 km; l─â╚Ťime: 320 km. Alt. medie: 400-800 m; alt. max.: 1.150 m. Rezerva╚Ťii naturale.
ILVA MIC─é, com. ├«n jud. Bistri╚Ťa-N─âs─âud, pe Some╚Öu Mare; 3.618 loc. (1998). Sta╚Ťie de c. f. Cherestea.
LEUL MIC (Leo Minor), constela╚Ťie din emisfera boreal─â, situat─â ├«ntre constela╚Ťiile Ursa Mare ╚Öi Leul.
MAGNI MINORES SAEPE FURES PUNIUNT (lat.) ho╚Ťii cei mari pedepsesc adesea pe ho╚Ťii cei mici ÔÇô Balbus, ÔÇ×SententiaeÔÇŁ, 107.
MICA ├ÄN╚ÜELEGERE (MICA ANTANT─é), organiza╚Ťie de securitate regional─â, alc─âtuit─â din Rom├ónia, Iugoslavia ╚Öi Cehoslovacia prin conven╚Ťii bilaterale de alian╚Ťe ├«ntre Cehoslovacia ╚Öi Iugoslavia (14 aug. 1920), Rom├ónia ╚Öi Cehoslovacia (23 apr. 1921) ╚Öi Rom├ónia-Iugoslavia (7 iun. 1921). Avea ca obiectiv principal respectarea prevederilor tratatelor de pace de la sf├ór╚Öitul primului r─âzboi mondial ╚Öi men╚Ťinerea status-quo-ului teritorial. S-a destr─âmat dup─â cotropirea Cehoslovaciei de c─âtre trupele germane (sept. 1938-mart. 1939).
MUNTELE MIC 1. Masiv muntos ├«n Carpa╚Ťii Meridionali, ├«n NV M-╚Ťilor ╚Üarcului, alc─âtuit din ╚Öisturi cristaline, str─âpunse de granite. Alt. max.: 1.802 m, ├«n vf. omonim. 2. Sta╚Ťiune climateric─â ╚Öi de odihn─â, cu func╚Ťionare permanent─â, situat─â pe versantul de V al masivului cu acela╚Öi nume, la 1.525 m alt., la 74 km ENE de municipiul Re╚Öi╚Ťa. Climat montan, tonic, cu aer curat, puternic ozonat. Numeroase p├órtii de schi. Telescaun (3.500 m lungime) construit ├«n 1976. Sta╚Ťiunea este indicat─â at├ót pentru odihn─â ╚Öi recreere, c├ót ╚Öi pentru tratarea nevrozelor astenice, a st─ârilor de debilitate, surmenaj fizic ╚Öi intelectual, anemii secundare etc.
OCOLA╚śU MIC, v├órf ├«n masivul Ceahl─âu, la SE de vf. Ocola╚Öu Mare. Alt.: 1.712 m.
OLTU MIC v. Sâi.
OMNIUM RERUM PRINCIPIA PARVA SUNT (lat.) ├Änceputurile tuturor lucrurilor sunt mici ÔÇô Cicero, ÔÇ×De finibus bonorum et malorumÔÇŁ, 5, 21.
PESTI╚śU MIC, com. ├«n jud. Hunedoara, situat─â ├«n V depr. Hunedoara, pe r├óul Pe╚Öti╚Ö; 1.192 loc. (2003). Halt─â de c. f. ├Än satul M─âner─âu au fost descoperite vestigiile unei a╚Öez─âri romane din sec. 2-3. Biserica de lemn Sf. Nicolae (sec. 18), ├«n satul Alma╚Öu Mic.
SI PARVA LICET COMPONERE MAGNIS (lat.) dac─â e ├«ng─âduit s─â compari cele mai mici cu cele mai mari ÔÇô Vergiliu, ÔÇ×GeorgicaÔÇŁ, IV, 176. Poetul compar─â munca perseverent─â a albinelor cu cea a ciclopilor, f─âuritori de fulgere.
SOME╚śU MIC, r├óu ├«n NV pod. Transilvaniei, cu ├«ntreg cursul ╚Öi bazinul s─âu dezvoltate pe terit. jud Clu; 178 km. Dup─â contopirea apelor Some╚Öului Cald cu cele ale Some╚Öului Rece ├«n lacul de acumulare Gil─âu se formeaz─â, ├«n aval de acesta, un curs unic cu numele Some╚Öu Mic, a c─ârui direc╚Ťie de curgere este S-N, cu larg─â ondul─âri ale v─âii ╚Öi cu numeroase meandre ale talvegului. Dreneaz─â mai ├«nt├ói parte de N a dealurilor Feleacului, trec├ónd prin municipiul Cluj-Napoca, separ─â apoi C. Fize╚Öului (├«n E) de dealurile Clujului ╚Öi Dejului (├«n V) printr-o vale larg─â, cu aspect de culoar, ├«nso╚Ťit─â de lunci ╚Öi terase bine dezvoltate, trece prin ora╚Öul Gherla ╚Öi, la c. 20 km aval de acesta, conflueaz─â cu Some╚Öu Mare form├ónd cursul unic al r├óului Some╚Ö. Afl. pl.: Fene╚Ö, Suatu, Fize╚Ö (pe dr.), Nad─â╚Ö, Bor╚Öa, Lonea, Valea M─ârului (pe stg.).
THATÔÇÖS ONE SMALL STEP FOR A MAN, ONE GIANT LEAP FOR MANKIND (engl.) este un pas mic pentru om, un salt uria╚Ö pentru omenire ÔÇô Primul mesaj adresat p─âm├óntenilor de Neil A. Armstrong la p─â╚Öirea pe solul lunar (21 iul. 1969).
URSA MIC─é (Ursa Minor), constela╚Ťie din emisfera boreal─â. Asem─ân─âtoare cu Ursa Mare, dar dispus─â invers. Steaua sa principal─â este Steaua Polar─â, situat─â foarte aproape de Polul Nord ceresc. V. ╚Öi Carul Mic.
MIC adj. I. 1. Latinizat: Micus ├«n doc. lat. ung. 1202 (Lukinish-Galdi, Doc. p. LVIII); Micou ard. 1216, ├«n doc. lat. ung. (11 ÔÇô 13 C I 106). 2. Mic mold., 1435 (Glos); ÔÇô G─âlescul (6. Bog); ÔÇô Ruptur─â (ib.) ╚Öi ÔÇô Craii (Mih 22), redat de I. Bogdan ├«n forma Micu (╚śtef); Mic -u, -ul frecv. (Dm), forma f─âr─â u se ├«nt├«lne╚Öte mai ales ├«n Ardeal; Mic, frecv., ard. (Pa╚Ö; M mar). 3. Micul, vlah sec. al XIII-lea (Mori 15); folosit ca pren.: ÔÇô vlah din Serbia, 1348; ÔÇô pop─â, ÔÇô t─âtar ╚Öi ÔÇô ╚Ťig. (╚śtef); ÔÇô munt., 1481 (Rel; Glos); ÔÇô Pop╚Öor (13-15 B 76). 4. Derivate: Mic/escu; -e╚Öti, -─âu╚Ťi ss.; Micul/eseu; -e╚Öti s. 5. Mica f. (P4 fila 26; CL; Sd XXII; Olt; Vel 16 A II 16) etc.; ÔÇô fam. comite de Bihor, 1201 (11 ÔÇô 13 C 119); 6. + -u╚Ť: Micu╚Ť fam. (An Pit 77; Viciu 34) etc.; -─â b. (Sur III); -a (Glos). 7. + -u╚Ö: Micu╚Ö ard. (11-13 C I 25); ÔÇô t. (AO XYI). II. Cu alte sufixe onomastice: 1. Micaia t. (Cat) dintr-un n. marital. 2. Mican ╚Öi -e╚Öti ss, Micaci, Duma, 1456 (Dm); ÔÇô Dima (17 A I 229). 4. Micol─â (Dm; ╚śtef; 16 A III 101; 17 A II 334); ca pren. ÔÇô (P14 fila 142;. Sur VII; Isp I1); ÔÇô Rohat (C Bog; 16 A I 99). 5. Micotici, 1608 (Sd V 14; 16 A II 173); ÔÇô Grozea (╚śtef; Sur VII); Micoto (16 A II 31) cu o de stil literar. 6. Micoan, Ivan (16 A IV 250). 7. + -ea: Micea (Giur 245); cf, ar. Mi─Źa, -u (F├«r╚Ö). 8. + -iu: Miciu, dobr. (RI XI 208); -l, Tudose, ard. (Bra╚Ö). 9. + -╚Öa: Mic╚Öa (Mo╚Ť); Stanciul Mic╚Öei (17 B II 216), pentru c─â -╚Öa este sufix productiv ├«n 1. rom├«n─â, de ex: Boc-Boc╚Öa, Focu-Foc╚Öa (Foc╚Öani) etc. 10. + -╚Öa, -an: Mic╚Öan (16 B II 137, 160, III 205, VI 39; Drag 118); -e╚Öti s. (Dealu 16); -ii s.; Mic╚Ö─âni s. (Arh). 11. Din alte teme <?): Miclan, T. (Sur XXV); Mictor, buc., act. < Micu + Victor. III. Mic ╚Öi onomastica slav─â. Pa╚Öca atribue origine slav─â unor derivate de mai sus, folosite ├«n ÔÇ×╚Üara OltuluiÔÇŁ, ca mai probabil─â, dec├«t ÔÇ×├«ndoioasa leg─âtur─âÔÇŁ cu rom, mic, aceasta pentru c─â exist─â un slav MđŞđ║o, MđŞđ║a, pe care Weigand, f─âr─â temei, ├«l d─â ca ipoc. din Mihail; Miklosich ├«ns─â afirm─â c─â ÔÇ×nu ╚Ötie de unde vineÔÇŁ tema Mik spre a explica pe srb. Mik ╚Öi blg. Miksa, ceh Mika ╚Öi Mikul, iar Mareti─ç (Rad vol. 82 pp. 84, 128), adaug─â; Mika, Mikul [nume purtate de fapt de c─âtre vlahii din Serbia ├«n sec. al XIV-lea], f─âr─â etimologie sau explica╚Ťii ! Dac─â exist─â un ipoc. blg. Miko < Mihail, nu este suficient spre a infirma ├«nrudirile date mai sus.
AMORPHA L., SALC├ÄM MIC, fam. Leguminosae. Gen originar din America de N ╚Öi Mexic, cca 13 specii, arbu╚Öti rezisten╚Ťi la secet─â, cu tulpini erecte. Frunze prev─âzute cu stipele imparipenat-compuse, cu foliolele pe partea inferioar─â glandulos-punctate. Flori mici, corola cu o petal─â (vexil) violet─â, stamine exerte, ├«n racem dens, erect, ├«ngust, terminal. Fruct, p─âstaie.
Tilia cordata Mill. (syn. T. parvifolia Ebrh; T. ulmifolia Scop.) ┬ź Tei cu frunz─â mic─â, Tei pucios ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori mici, albe-g─âlbui, dispuse, cca 11, ├«n racem, de obicei pendent, pedunculate. Frunze rotund-cordiforme, p├«n─â la 6 cm lungime, cu v├«rf acut, marginea din╚Ťat─â, pe╚Ťiolate, glabre, pe partea inferioar─â glauce, cu smocuri de peri maro-├«nchis la ├«ntret─âierea nervurilor. Arbore, p├«n─â la 30 m ├«n─âl╚Ťime, coroan─â piramidal─â, scoar╚Ť─â gri-maro-├«nchis, lujerii ╚Öi mugurii maro-g─âlbui. Fruct, capsul─â cu pere╚Ťi moi, u╚Öor comprimabili (pu╚Ťin costat─â), de obicei alipit-p─âroas─â.
Dionisie cel Mic (Exiguul) (c. 470-c. 540), c─âlug─âr din Constantinopol, n. ├«n Sci╚Ťia Mic─â (Dobrogea de azi), chemat la Roma de papa Gelasiu, datorit─â str─âlucitelor sale studii f─âcute ├«n Orient, ╚Öi numit superiorul m-rii Sf. Anastasia. A tradus multe lucr─âri din greac─â ├«n latin─â, printre care Cartea despre Pa╚Öti ╚Öi Argumente pascale. Este ╚Öi autorul unui nou calcul pascal ├«n Apus ╚Öi a fixat cronologia erei cre╚Ötine, lu├«nd pentru prima oar─â ├«n calcul pentru num─âr─âtoarea anilor na╚Öterea lui Hristos, cu o eroare de 4-5 ani. Acest sistem de calcul, cu toat─â eroarea lui, s-a impus la cele mai multe popoare europene, generaliz├óndu-se ╚Öi la necre╚Ötini.
a avea ceva la degetul mic expr. 1. a cunoaște (ceva) în amănunt 2. v. a avea (pe cineva) în buzunar.
a b─âga pe ─âla micuÔÇÖ la serviciu expr. (adol. glum.- d. b─ârba╚Ťi) a avea contact sexual cu o femeie.
a face ciocuÔÇÖ mic expr. (mil.) a t─âcea din gur─â (├«n fa╚Ťa superiorilor).
a face lampa mică expr. a fugi, a se ascunde, a-și pierde urma.
a face treab─â mic─â expr. (eufem.) a urina, a face pipi.
a prinde (pe cineva) cu m├ó╚Ťa ├«n sac / cu ocaua mic─â / cu ra╚Ťa-n gur─â expr. a surprinde (pe cineva) ├«n flagrant delict; a(-i) dovedi (cuiva) vinov─â╚Ťia / necinstea etc.
a se face mic expr. (pop.) a-i fi fric─â, a fi timorat.
ciocuÔÇÖ mic expr. (vulg.) taci!, lini╚Öte!, gura!
ciocuÔÇÖ mic ╚Öi jocul de glezne expr. (mil.) executa╚Ťi ordinul f─âr─â comentarii!
ciocuÔÇÖ mic ╚Öi pasul mare expr. (adol.) taci ╚Öi pleac─â!
mic la suflet expr. meschin, josnic.
treabă mică expr. (eufem.) actul de a urina și rezultatul acestuia.
una mic─â expr. 1. ╚Ťap de bere (├«n contrast cu halba). 2. cinzeac─â de b─âutur─â spirtoas─â. 3. cea╚Öc─â mic─â de cafea. 4. (er.) contact sexual rapid. 5. (de╚Ť.) p├ór─â sau informa╚Ťie de mic─â importan╚Ť─â.

Mic dex online | sinonim

Mic definitie

Intrare: mic (cârnăcior)
mic cârnăcior
Intrare: mic (pref.)
mic pref.
Intrare: Mic
Mic
Intrare: mic (adj.) (s.m.)
mic adj. substantiv masculin
Intrare: mic (adj.)
mic adj. adjectiv
Intrare: stârc-cenușiu-mic
stârc-cenușiu-mic substantiv masculin
Intrare: Carul-Mic
Carul-Mic substantiv propriu neutru
Intrare: Câinele-Mic
Câinele-Mic substantiv propriu masculin articulat (numai) singular
Intrare: pelin-mic
pelin-mic substantiv masculin (numai) singular
Intrare: ploier-mic
ploier-mic substantiv masculin
Intrare: Ursa-Mic─â
Ursa-Mic─â substantiv propriu feminin articulat
Intrare: sfredelul-mic
sfredelul-mic substantiv neutru articulat
Intrare: socru-mic
socru-mic substantiv masculin
Intrare: soacr─â-mic─â
soacr─â-mic─â substantiv feminin