2 intrări

21 definiții pentru miaun

MIÁUN, miaune, s. n. (Rar) Mieunat. [Pr.: mia-un] – Din mieuna (derivat regresiv).
MIEUNÁ, pers. 3 miáună, vb. I. Intranz. (Despre pisici) A scoate sunetul caracteristic speciei, a face miau, a miorlăi. [Pr.: mie-u-.Var.: mioní vb. IV] – Din miau.
MIONÍ vb. IV v. mieuna.
MIÁUN, miaune, s. n. Mieunat. [Pr.: mia-un] – Din mieuna (derivat regresiv).
MIEUNÁ, pers. 3 miáună, vb. I. Intranz. (Despre pisici) A scoate sunetul caracteristic speciei, a face miau, a miorlăi. [Pr.: mie-u-.Var.: mioní vb. IV] – Din miau.
MIONÍ vb. IV v. mieuna.
MIÁUN, miaune, s. n. Mieunat. Dintr-un salt sări în craca unui măr c-un miaun zugrumat. SADOVEANU, N. F. 34.
MIEUNÁ, pers. 3 miaună, vb. I. Intranz. (Despre pisici) A scoate un mieunat. Drept sub nasul lui, motanul A venit să miaune. TOPÎRCEANU, M. 39. Scîrțiie de vînt fereasta, În pod miaună motanii. EMINESCU, O. I 46.
miáun (rar) s. n., pl. miáune
mieuná (a ~) (mie-u-) vb., ind. prez. 3 miáună; conj. prez. 3 să miáune
miáun s. n. (sil. mia-), pl. miáune
mieuná vb. (sil. mie-u-), ind. prez. 1 sg. miáun, 2 sg. miáuni, 3 sg. și pl. miáună; conj. prez. 3 sg. și pl. miáune
MIÁUN s. v. mieunare, mieunat, mieunătură, miorlăială, miorlăire, miorlăit, miorlăitură.
MIEUNÁ vb. a miorlăi, (reg.) a miorțăi. (Pisica ~.)
MIÁUN ~e n. Strigăt caracteristic speciei, scos de pisici; mieunat. [Sil. mia-un] /v. a mieuna
A MIEUNÁ pers. 3 miáună intranz. (despre pisici) A scoate sunete prelungi caracteristice speciei; a face „miau-miau”; a miorlăi. [Sil. mie-u-] /Din miau
mĭáun, a mĭeuná, V. mĭeun.
mĭéun (est) și mĭáun (vest) v. intr. (d. mĭaŭ; it. miaulare, fr. miauler; alb. mĭaulis, mĭaunis, ngr. mĭaunizo; rus. mĭaúkatĭMĭeun, mĭeunĭ, mĭaună, în vest mĭaun, mĭaunĭ, mĭaună; să mĭeune. Cp. cu scheun). Fac „mĭaŭ”: pisica mĭaună de foame saŭ de durere, mĭeunam ca să înșel pisica. – În Serbia méun, a -í, în Ban. mionesc. V. mĭorlăĭ.
mionésc, V. mĭaun.
miaun s. v. MIEUNARE. MIEUNAT. MIEUNĂTURĂ. MIORLĂIALĂ. MIORLĂIRE. MIORLĂIT. MIORLĂITURĂ.
MIEUNA vb. a miorlăi, (reg.) a miorțăi. (Pisica ~.)