Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

44 defini╚Ťii pentru mi╚Öcare

MI╚śC├ü, mi╚Öc, vb. I. 1. Intranz., refl. ╚Öi tranz. A ie╚Öi sau a face s─â ias─â din starea de repaus, de imobilitate; a(-╚Öi) schimba locul, pozi╚Ťia. ÔŚŐ Expr. (Intranz.; fam.) A mi╚Öca din urechi = a sugera cuiva c─â ├«i dai un bac╚Öi╚Ö; a da cuiva un bac╚Öi╚Ö. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. A pune sau a fi ├«n func╚Ťiune, a face s─â func╚Ťioneze sau a func╚Ťiona. 2. Refl. ╚Öi intranz. A porni din loc, a ├«ncepe s─â se deplaseze ├«n spa╚Ťiu, a ├«nainta. ÔÖŽ Refl. A frecventa o anumit─â societate, a veni ├«n contact cu... 3. Refl. ╚Öi intranz. A ie╚Öi din pasivitate; a ac╚Ťiona; a se str─âdui. ÔÖŽ Refl. (Despre grupuri sociale, colectivit─â╚Ťi) A se ├«mpotrivi, a se agita, a se revolta. 4. Intranz. Fig. (Fam.) A dovedi (oarecare) pricepere, a ╚Öti s─â se descurce. ÔÖŽ (Despre ac╚Ťiuni, ├«ntreprinderi) A da rezultate satisf─âc─âtoare. 5. Tranz. Fig. A determina pe cineva s─â ac╚Ťioneze; a ├«ndemna, a ├«nsufle╚Ťi. 6. Tranz. A impresiona, a emo╚Ťiona; a ├«nduio╚Öa. ÔÇô Et. nec.
MI╚śC├üRE, mi╚Öc─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) mi╚Öca ╚Öi rezultatul ei. I. 1. Ie╚Öire din starea de imobilitate, de stabilitate, schimbare a locului, a pozi╚Ťiei; deplasare a unui obiect sau a unei fiin╚Ťe. ÔŚŐ Mi╚Öcare seismic─â = cutremur de p─âm├ónt. Mi╚Öc─âri tectonice sau mi╚Öc─ârile scoar╚Ťei = deplas─âri ale scoar╚Ťei terestre produse de for╚Ťele interne sau de gravita╚Ťie ╚Öi care duc la schimb─âri geologice sau geografice. ÔŚŐ Expr. Nicio mi╚Öcare = lini╚Öte! t─âcere! A (se) pune ├«n mi╚Öcare = a ├«ncepe sau a face s─â ├«nceap─â s─â se deplaseze. ÔÖŽ Schimbare a pozi╚Ťiei corpului, a membrelor etc.; exerci╚Ťii sau parte a unui exerci╚Ťiu sportiv executate prin schimbarea pozi╚Ťiei corpului, a membrelor etc.; p. ext. gest. ÔŚŐ Expr. (Fam.) ├Än doi timpi ╚Öi trei mi╚Öc─âri = foarte repede. ÔÖŽ Fiecare dintre mut─ârile unei piese la o partid─â de ╚Öah, de table etc. ÔŚŐ Expr. (Fam.) A prinde (sau a surprinde) mi╚Öcarea = a ├«n╚Ťelege repede desf─â╚Öurarea unei ac╚Ťiuni sau rostul ei ascuns. ÔÖŽ Vitez─â cu care se execut─â o bucat─â muzical─â sau o parte a ei; tempo. ÔÖŽ (Concr.) Parte dintr-o compozi╚Ťie muzical─â ampl─â executat─â ├«ntr-un anumit tempo. 2. Activitate, ac╚Ťiune, fapt─â. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än mi╚Öcare = ├«ntr-o stare de agita╚Ťie, de tulburare, de ├«ncordare. ÔŚŐ Expr. A (se) pune ├«n mi╚Öcare = a intra (sau a determina pe cineva s─â intre) ├«n ac╚Ťiune; a face s─â se agite, s─â ac╚Ťioneze. ÔÖŽ (Fam.) Plimbare (pe jos). 3. Deplasare ├«n spa╚Ťiu, ├«naintare, circula╚Ťie; p. ext. anima╚Ťie, agita╚Ťie, forfot─â. ÔÖŽ Serviciu care dirijeaz─â circula╚Ťia trenurilor. ÔÖŽ (La pl.) Deplasare organizat─â, strategic─â, a unei unit─â╚Ťi militare. 4. Schimbare intervenit─â ├«n repartizarea personalului sau a bunurilor dintr-o unitate; mutare dintr-un post ├«n altul. 5. Ac╚Ťiune care antreneaz─â un num─âr mare de oameni ├«n sprijinul unei idei, al unui scop comun. ÔÖŽ Ac╚Ťiune (organizat─â) de mas─â cu caracter revendicativ; agita╚Ťie, revolt─â, revolu╚Ťie. 6. Fig. ├Ändemn, impuls, imbold, pornire. ÔÖŽ (Rar) Sentiment, emo╚Ťie. II. Categorie filosofic─â care desemneaz─â totalitatea transform─ârilor ╚Öi proceselor care au loc ├«n Univers; p. gener. schimbare, transformare. ÔÇô V. mi╚Öca.
MI╚śC├ü, mi╚Öc, vb. I. 1. Intranz., refl. ╚Öi tranz. A ie╚Öi sau a face s─â ias─â din starea de repaus, de imobilitate; a(-╚Öi) schimba locul, pozi╚Ťia; a (se) cl─âtina. ÔŚŐ Expr. (Intranz.; fam.) A mi╚Öca din urechi = a sugera cuiva c─â ├«i dai un bac╚Öi╚Ö; a da cuiva un bac╚Öi╚Ö. ÔÖŽ Tranz. ╚Öi refl. A pune sau a fi ├«n func╚Ťiune, a face s─â func╚Ťioneze sau a func╚Ťiona. 2. Refl. ╚Öi intranz. A porni din loc, a ├«ncepe s─â se deplaseze ├«n spa╚Ťiu, a ├«nainta. ÔÖŽ Refl. A frecventa o anumit─â societate, a veni ├«n contact cu... 3. Refl. ╚Öi intranz. A ie╚Öi din pasivitate; a ac╚Ťiona; a se str─âdui. ÔÖŽ Refl. (Despre grupuri sociale, colectivit─â╚Ťi) A se ├«mpotrivi, a se agita, a se revolta. 4. Intranz. Fig. (Fam.) A dovedi (oarecare) pricepere, a ╚Öti s─â se descurce. ÔÖŽ (Despre ac╚Ťiuni, ├«ntreprinderi) A da rezultate satisf─âc─âtoare. 5. Tranz. Fig. A determina pe cineva s─â ac╚Ťioneze; a ├«ndemna, a ├«nsufle╚Ťi. 6. Tranz. A impresiona suflete╚Öte, a emo╚Ťiona; a ├«nduio╚Öa. ÔÇô Et. nec.
MI╚śC├üRE, mi╚Öc─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) mi╚Öca ╚Öi rezultatul ei. I. 1. Ie╚Öire din starea de imobilitate, de stabilitate, schimbare a locului, a pozi╚Ťiei; deplasare a unui obiect sau a unei fiin╚Ťe. ÔŚŐ Mi╚Öcare seismic─â = cutremur de p─âm├ónt. Mi╚Öc─âri tectonice sau mi╚Öc─ârile scoar╚Ťei = deplas─âri ale scoar╚Ťei solide care constituie scoar╚Ťa p─âm├óntului, produse de for╚Ťele interne sau de gravita╚Ťie ╚Öi care duc la modificarea structurii geologice a scoar╚Ťei. ÔŚŐ Expr. Nici o mi╚Öcare = lini╚Öte! t─âcere! A (se) pune ├«n mi╚Öcare = a ├«ncepe sau a face s─â ├«nceap─â s─â se deplaseze. ÔÖŽ Schimbare a pozi╚Ťiei corpului, a membrelor etc.; exerci╚Ťii sau parte a unui exerci╚Ťiu sportiv executate prin schimbarea pozi╚Ťiei corpului, a membrelor etc.; p. ext. gest. ÔŚŐ Expr. (Fam.) ├Än doi timpi ╚Öi trei mi╚Öc─âri = foarte repede. ÔÖŽ Fiecare dintre mut─ârile unei piese la o partid─â de ╚Öah, de table etc. ÔŚŐ Expr. (Fam.) A prinde (sau a surprinde) mi╚Öcarea = a ├«n╚Ťelege repede desf─â╚Öurarea unei ac╚Ťiuni sau rostul ei ascuns. ÔÖŽ Vitez─â cu care se execut─â o bucat─â muzical─â sau o parte a ei; tempo. ÔÖŽ (Concr.) Parte dintr-o compozi╚Ťie muzical─â de dimensiuni mai mari, executat─â ├«ntr-un anumit tempo. 2. Activitate, ac╚Ťiune, fapt─â. ÔŚŐ Loc. adv. ├Än mi╚Öcare = ├«ntr-o stare de agita╚Ťie, de tulburare, de ├«ncordare. ÔŚŐ Expr. A (se) pune ├«n mi╚Öcare = a intra (sau a determina pe cineva s─â intre) ├«n ac╚Ťiune; a face s─â se agite, s─â ac╚Ťioneze. ÔÖŽ (Fam.) Plimbare (pe jos). 3. Deplasare ├«n spa╚Ťiu, ├«naintare, circula╚Ťie; p. ext. anima╚Ťie, agita╚Ťie, forfot─â. ÔÖŽ Serviciu care dirijeaz─â circula╚Ťia trenurilor. ÔÖŽ (La pl.) Deplasare organizat─â, strategic─â, a unei unit─â╚Ťi militare. 4. Schimbare intervenit─â ├«n repartizarea personalului sau a bunurilor dintr-o unitate; mutare dintr-un post ├«n altul. 5. Ac╚Ťiune sau curent care grupeaz─â un num─âr mare de oameni ├«n jurul unei activit─â╚Ťi de interes (mai) general, al unei idei sau al unei concep╚Ťii. ÔÖŽ Ac╚Ťiune (organizat─â) de mas─â cu caracter revendicativ; agita╚Ťie, revolt─â, revolu╚Ťie. 6. Fig. ├Ändemn, impuls, imbold, pornire. ÔÖŽ (Rar) Sentiment, emo╚Ťie. II. Categorie filozofic─â ├«nglob├ónd toate schimb─ârile ╚Öi procesele care au loc ├«n Univers; p. gener. schimbare, transformare. ÔÇô V. mi╚Öca.
MI╚śC├ü, mi╚Öc, vb. I. 1. Intranz. ╚Öi refl. A-╚Öi schimba locul, pozi╚Ťia; a ie╚Öi din imobilitate, a nu mai avea fixitate; a nu sta lini╚Ötit. Ei trec ├«n r─âpejune de r├«uri f─âr─â pun╚Ťi... Naintea lor se mi╚Öc─â p─âdurile de brad. EMINESCU, O. I 98. Mo╚Ö Vlad... cu ochi de vulpe, z─ârea cre╚Ötetul delicat al dropiei mi╚Öc├«nd printre fulgii coliliei. ODOBESCU, S. III 14. Din trei [fete] dou─â nici mi╚Öca, Iar mireasa se pleca... ╚śi inelul culegea. ALECSANDRI, P. P. 177. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri indic├«nd punctul de plecare) F─âr─â a se mi╚Öca din locul lui, se uit─â la munteanc─â. SADOVEANU, B. 77. ╚Üi-am spus c─â nu m─â mi╚Öc de aci. PETRESCU, C. V. 329. Nu m─â mai mi╚Öc de acas─â; am mult de lucru. CARAGIALE, O. VII 147. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬źdin┬╗, ar─ât├«nd o parte a corpului ├«n mi╚Öcare) D─â de balaur, care mai mi╚Öca din coad─â. ╚śEZ. II 142. Caii no╚Ötri s─â m─ân├«nce ╚śi din capete s─â nu mi╚Öte. TEODORESCU, P. P. 176. [╚śoimul] se uit─â drept in soare, Tot mi╚Öc├«nd din aripioare. ALECSANDRI, P. P. 31. ÔŚŐ (Despre ma╚Öin─ârii, mecanisme) A merge, a umbla. St─âi, mori╚Öc─â, nu mi╚Öca. TEODORESCU, P. P. 152. ÔÖŽ Tranz. A face s─â-╚Öi schimbe locul, pozi╚Ťia, atitudinea; a urni din loc, a deplasa, a muta. ╚śi povestea ├«ncet mo╚Öneagul mi╚Öc├«ndu-╚Öi pletele c─ârunte. GOGA, C. P. 9. Nilul mi╚Öc─â valuri blonde pe c├«mpii cuprin╚Öi de maur. EMINESCU, O. I 43. Bate v├«ntul, mi╚Öc─â cr├«ngul. TEODORESCU, P. P. 289. ÔÖŽ (Cu privire la ma╚Öin─ârii, mecanisme) A pune ├«n func╚Ťie, a face s─â lucreze. Vijeliosul Lotru... mi╚Öc─â mori, pive ╚Öi fier─âstraie. VLAHU╚Ü─é, O. A. II 141. 4. A fi sau a p─ârea viu, a avea via╚Ť─â, a tr─âi. Tot ce mi╚Öc─â-n ╚Ťara asta, r├«ul, ramul, Mi-e prieten numai mie. EMINESCU, O. I 147. 2. Refl. A porni, a se duce, a se deplasa. De c├«nd lumin─â╚Ťia-sa, vod─â ╚śtefan, s-a mi╚Öcat cu o╚Ötile la munteni, se cheam─â c─â a deschis r─âzboiul cu ismailitenii. SADOVEANU, J. 580. Lumea ├«ncepu s─â se mi╚Öte spre cele dou─â u╚Öi deschise. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 3. Apusul ├«╚Öi ├«mpinse toate neamurile-ncoace... Se mi╚Öcau ├«ngrozitoare ca p─âduri de l─ânci ╚Öi s─âbii. EMINESCU, O. I 147. ÔŚŐ Intranz. (La imperativ sg.) Mi╚Öc─â = du-te! ╚Öterge-o! Mi╚Öc─â! mi╚Öc─â, caracud─â! ÔÇô Ba nu... M─â rog! F─âr─â prip─â!... Mai avem o socoteal─â. HASDEU, R. V. 70. Mi╚Öc─â, b─âiete! ODOBESCU, S. I 379. 3. Refl. (Familiar) A face mi╚Öcare, a se dezmor╚Ťi. Ies pu╚Ťin s─â m─â mai mi╚Öc. ÔŚŐ (Rar) A se afla ├«n..., a frecventa. Asemenea oameni... nu pot apar╚Ťinea cercurilor ├«n care te mi╚Öti tu. EMINESCU, N. 72. Intranz. A depune un efort, a se str─âdui. De nu curge, macar picur─â ╚Öi cine mi╚Öc─â, tot pi╚Öc─â. CREANG─é, P. 110. ÔÖŽ lntranz. A c─âp─âta via╚Ť─â, a deveni activ, p. ext. a prospera. Acum vine prim─âvara ╚Öi afacerile ├«ncep a mi╚Öca, SADOVEANU, B. 221. 4. Intranz. (Familiar) A dovedi pricepere, a se descurca ├«ntr-un domeniu (nou) de activitate. ├Äncepuse a mi╚Öca bini╚Öor la meseria lor. ISPIRESCU, L. 370. 5. Refl. Fig. (Despre o colectivitate) A se agita, a se r─âscula, a intra ├«n ac╚Ťiune ├«mpotriva cuiva sau a ceva. ╚Üii minte ce spuneai ╚Öi tu... nu se mi╚Öc─â ╚Ť─âranii. DUMITRIU, F. 144. Dac─â sec╚Ťiile nu se mi╚Öc─â ╚Öi nu trimit delega╚Ťi, totul e pierdut. CAMIL PETRESCU, T. II 395. Se mi╚Öc─â ╚Ťara, domnul meu! Toat─â ╚Ťara! REBREANU, R. I 306. ÔŚŐ Tranz. Ea-l vedea mi╚Öc├«nd poporul cu idei reci, ├«ndr─âzne╚Ťe. EMINESCU, O. I 52. Cr├«ncenele f─âr─âdelegi ╚Öi amenin╚Ť─ârile turcilor mi╚Öcar─â toat─â cre╚Ötin─âtatea. B─éLCESCU, O. II 33. 6. Tranz. Fig. A impresiona, a zgudui suflete╚Öte (prin provocarea unei emo╚Ťii); a tulbura, a zdruncina, a de╚Ötepta interes, mil─â sau comp─âtimire. Cum acest nume nu m─â mi╚Öc─â de loc, gospodina sf├«r╚Öe╚Öte c-o voce misterioas─â. SADOVEANU, O. VIII 187. Nu m─â-nc├«nt─â azi cum m─â mi╚Öcar─â Pove╚Öti ╚Öi doine, ghicitori, eresuri. EMINESCU, O. I 201. Aceste vorbe mi╚Öcar─â ad├«nc inimile ascult─âtorilor. BOLINTINEANU, O. 442. ÔÖŽ A ├«ndemna, a ├«mboldi. [Arabul] Mi╚Öcat de-o ├«nalt─â ╚Öi dulce g├«ndire Spre-a lui m├«ntuire Lucreaz─â cu zel! MACEDONSKI, O. I 16. ├Ändat─â dup─â revolu╚Ťiunea francez─â de la februarie 1848, cei mai mul╚Ťi din tinerii rom├«ni care se aflau ├«n Paris s-au ├«ntors ├«n ╚Ťar─â, ca mi╚Öca╚Ťi printr-o g├«ndire electric─â. GHICA, S. A. 701.
MI╚śC├üRE, mi╚Öc─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) mi╚Öca ╚Öi rezultatul ei. I. 1. Schimbare a locului, a pozi╚Ťiei; ie╚Öire din starea de imobilitate, de stabilitate sau de fixitate; deplasare a unui obiect, a unei fiin╚Ťe sau a unei p─âr╚Ťi a corpului fiin╚Ťelor. Prin vuietul de valuri, Prin mi╚Öcarea-naltei ierbi, Eu te fac s-auzi ├«n tain─â Mersul c├«rdului de cerbi. EMINESCU, O. I 110. Am l─âsat ├«n urm─â pe tovar─â╚Öii mei ╚Öi am rupt-o de-a fuga ├«nainte, doar m-oi ├«nc─âlzi cu mi╚Öcarea. ALECSANDRI, T. I 457. O mi╚Öcare de deget ╚Öi s-a sf├«r╚Öit! NEGRUZZI, S. I 28. ÔŚŐ Fig. Asculta chem─ârile nop╚Ťii. Asculta mi╚Öc─ârile casei. C. PETRESCU, R. DR. 314. ÔŚŐ Expr. (Cu valoare de imperativ) Nici o mi╚Öcare! = (s─â fie) lini╚Öte! t─âcere! ÔÖŽ Fel de a se mi╚Öca, gest. Isidor ├«n mi╚Öc─âri repezi, z─âp─âcite, scoase din buzunarul st├«ng al mantalei cutia de tinichea. SAHIA, N. 77. Mi╚Öc─ârile ╚Öi glasul i le-a schimbat frica. BASSARABESCU, S. N. 20. Spumeg─â desfr├«ul ├«n mi╚Öc─âri ╚Öi ├«n cuvinte. EMINESCU, O. I 150. ÔÖŽ Ml─âdiere sau deplasare a corpului, executat─â la gimnastic─â sau ├«n sporturi. Mi╚Öc─âri ritmice. ÔŚŐ Expr. (Familiar) ├Än doi timpi ╚Öi trei mi╚Öc─âri = foarte repede, imediat, la repezeal─â. ÔÖŽ Fiecare deplasare de piese la o partid─â de ╚Öah, table etc. ÔŚŐ Expr. A prinde (sau a surprinde) mi╚Öcarea = a ├«n╚Ťelege mersul unei lucr─âri; fig. a descoperi la timp rostul ascuns al unei ac╚Ťiuni. ÔÖŽ Fig. Fr─âm├«ntare, agita╚Ťie sufleteasc─â. Avea ne╚Öte ochi mici ╚Öi negri, ├«n care se r─âsfr├«ngeau cu o deosebit─â energie ╚Öi repeziciune toate pasiunile ╚Öi toate mi╚Öc─ârile sufletului. HASDEU, I. V. 18. Este o mare mi╚Öcare na╚Ťional─â intre to╚Ťi rom├«nii din Austria. GHICA, A. 470. 2. Activitate, ac╚Ťiune. Lumea asta toat─â e o ve╚Önic─â mi╚Öcare, Unde cea mai mic─â for╚Ť─â ├«mpline╚Öte o chemare. VLAHU╚Ü─é, O. A. 69. ÔŚŐ Loc. adj. ╚Öi adv. ├Än mi╚Öcare = ├«ndeplinind o ac╚Ťiune, ├«n lucru, ├«n plin─â activitate. (Fig.) Sim╚Ťirile-i s├«nt ├«n veci de╚Ötepte; inima [v├«n─âtorului] este mereu ├«n mi╚Öcare ╚Öi ur├«tul fuge. ODOBESCU, S. II 17. ÔŚŐ Expr. A pune (ceva sau pe cineva) ├«n mi╚Öcare = a face s─â se agite, s─â lucreze. Articolul de azi i-a pus pe to╚Ťi ├«n mi╚Öcare. BARANGA, I. 159. Imediat ├«l puse ├«n mi╚Öcare s─â opreasc─â loja. REBREANU, R. I 186. Marta avea obiceiul de a pune toat─â casa ├«n mi╚Öcare. SLAVICI, N. I 80. A se pune ├«n mi╚Öcare = a pomi. Aproape de ziu─â trenul se pune ├«n mi╚Öcare. STANCU, U.R.S.S. 174. A privi (un fenomen) ├«n mi╚Öcare = a considera un fenomen ├«n desf─â╚Öurarea lui evolutiv─â. ÔÖŽ (Familiar) Plimbare. Avea nevoie de mi╚Öcare, de aer, de lini╚Öte. BART, E. 216. ÔŚŐ Expr. A face mi╚Öcare = a se plimba, a umbla. ÔÖŽ Circula╚Ťie. ÔŚŐ Birou de mi╚Öcare (sau al mi╚Öc─ârii) = biroul de unde se dirijeaz─â ╚Öi se coordoneaz─â ├«ntr-o gar─â circula╚Ťia trenurilor. La fereastra biroului mi╚Öc─ârii ap─âru... chipul prefectului. DUMITRIU, B. F. 13. Biroul ╚Öefului de gar─â... este ├«n acela╚Öi timp ┬źbirou de mi╚Öcare, telegraf┬╗, ┬źcasa de bilete┬╗. SEBASTIAN, T. 188. (Eliptic) Veni╚Ťi iute la mi╚Öcare, donÔÇÖ ╚Öef! DUMITRIU, N. 70. ÔŚŐ Forfoteal─â, anima╚Ťie, du-te-vino. Dis-de-diminea╚Ť─â, c├«nd r─âs─âritul se aprindea, se de╚Ötepta ╚Öi curtea o dat─â cu satul ╚Öi se umplea de mi╚Öcare ╚Öi de via╚Ť─â. SADOVEANU, O. I 110. Pretutindeni se vedea mi╚Öcare mult─â ╚Öi voie bun─â. SAHIA, N. 61. E plin de mi╚Öcare p─âm├«ntul ╚śi c├«nt─â ╚Öi codrul ╚Öi v├«ntul, ╚śi-o mie de guri. CO╚śBUC, P. II 9. 3. Deplasare organizat─â a unei unit─â╚Ťi armate. Gazetele erau cu des─âv├«r╚Öire mute ├«n privin╚Ťa mi╚Öc─ârilor de trupe ├«n ╚Ťar─â. SADOVEANU, M. C. 72. 4. Schimbare, varia╚Ťie intervenit─â ├«n situa╚Ťia persoanelor dintr-o colectivitate organizat─â, ├«n repartizarea personalului sau a bunurilor dintr-o institu╚Ťie sau dintr-o ├«ntreprindere etc. Mi╚Öcarea popula╚Ťiei de la ultimul recens─âm├«nt. Ôľş Gu╚Ť─â Mereu╚Ť─â, jude de ╚Öedin╚Ť─â adus ├«n capital─â la ultima mi╚Öcare ├«n magistratur─â. C. PETRESCU, C. V. 182. 5. (Urmat de determin─âri indic├«nd scopul, natura, caracterul etc.) Ac╚Ťiune sau curent care grupeaz─â un num─âr mare de oameni ├«n jurul unei activit─â╚Ťi, ai unei idei sau concep╚Ťii. Mi╚Öcare sindical─â. Mi╚Öcare cooperatist─â. Ôľş Mi╚Öcarea pentru pace, acea uria╚Ö─â mi╚Öcare de mas─â cunoscut─â ├«n istorie, a crescut ├«n amploare, ╚Öi-a l─ârgit ╚Öi ╚Öi-a ├«nt─ârit r├«ndurile ├«n toate ╚Ť─ârile. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2826. Dan vorbea de cercurile literare din Bucure╚Öti, de mi╚Öcarea intelectual─â care se ├«ncepe acum cu tinerimea care se ridic─â. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 39. ÔÖŽ (Determinarea este sub├«n╚Ťeleas─â) Ac╚Ťiune revolu╚Ťionar─â a clasei muncitoare. Am├«ndoi s├«ntem ├«n mi╚Öcare de aproape cinci ani... ├«n mi╚Öcare, adic─â s├«ntem muncitori con╚Ötien╚Ťi. GALAN, Z. R. 254. ÔÖŽ Ac╚Ťiune (organizat─â) de mas─â, care tinde s─â realizeze un scop pe plan social-politic; agita╚Ťie, revolt─â. Mi╚Öc─ârile ╚Ť─âr─âne╚Öti din 1888. II. (Fil.) Mod, form─â de existen╚Ť─â a materiei. Mi╚Öcarea ├«n╚Ťeleas─â ├«n accep╚Ťiunea cea mai larg─â a cuv├óntului, conceput─â ca form─â de existen╚Ť─â a materiei, ca un atribut inerent al acesteia, ├«nglobeaz─â ├«n sine toate schimb─ârile ╚Öi procesele care au loc ├«n univers, ├«ncep├«nd cu simpla deplasare ╚Öi termin├«nd cu g├«ndirea. ENGELS, D. N. 55.
mi╚Öc├í (a ~) vb., ind. prez. 2 sg. mi╚Öti, 3 m├ş╚Öc─â; conj. prez. 3 s─â m├ş╚Öte
mișcáre s. f., g.-d. art. mișcắrii; pl. mișcắri
mi╚Öc├í vb., ind. prez. 1 sg. mi╚Öc, 2 sg. mi╚Öti, 3 sg. ╚Öi pl. m├ş╚Öc─â; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. m├ş╚Öte
mișcáre s. f., g.-d. art. mișcării; pl. mișcări
MI╚śC├ü vb. 1. v. merge. 2. (├«nv.) a s─âlta. (F─âtul a ~ ├«n p├óntecele mamei.) 3. v. ac╚Ťiona. 4. v. clinti. 5. a deplasa, a muta, a plimba. (~ bomboana prin gur─â.) 6. a (se) cl─âtina, (├«nv. ╚Öi pop.) a (se) muta. (Nu se ~ nici o frunz─â.) 7. v. zv├ócni. 8. v. agita. 9. v. emo╚Ťiona.
MI╚śC├ü vb. v. duce, ├«ndemna, merge, pleca, porni, stimula, tr─âi, vie╚Ťui.
MI╚śC├üRE s. v. imbold, impuls, ├«ndemn, pornire, stimul, stimulent.
MI╚śC├üRE s. 1. v. mers. 2. mi╚Öcare migratorie = migra╚Ťiune. 3. (FIZIOL.) mi╚Öcare peristaltic─â v. peristaltism. 4. v. deplasare. 5. v. circula╚Ťie. 6. c─âlc─âtur─â, mers, pas, p─â╚Öit, umblet, (rar) mers─âtur─â, (├«nv. ╚Öi pop.) mersur─â. (Avea o ~ s─âlt─ârea╚Ť─â, gra╚Ťioas─â etc.) 7. circula╚Ťie, deplasare. (~ sevei ├«n plante.) 8. v. clintire. 9. v. cl─âtinare. 10. v. forfot─â. 11. (MUZ.) tempo, (├«nv.) moviment. 12. ac╚Ťiune, curent. (~ revendicativ─â.) 13. (├«nv.) moviment. (~ literar─â, ╚Ötiin╚Ťific─â.) 14. v. emo╚Ťionare.
A se mi╚Öca Ôëá a se opri, a sta, a sta╚Ťiona
Mi╚Öcare Ôëá nemi╚Öcare, repaus, sta╚Ťionare
MI╚śC├üRE s.f. 1. Ac╚Ťiune sau curent care grupeaz─â un num─âr mare de oameni ├«n jurul unei activit─â╚Ťi de interes general, al unei idei sau al unei concep╚Ťii. 2. Ac╚Ťiune organizat─â de mas─â, care tinde s─â realizeze un scop social-politic. [Dup─â fr. mouvement, rus. dvijenie].
MI╚śC├üRE s. f. 1. ac╚Ťiune, curent care grupeaz─â un num─âr mare de oameni ├«n jurul unei activit─â╚Ťi de interes general, al unei idei sau al unei concep╚Ťii. 2. ac╚Ťiune organizat─â de mas─â, care tinde s─â realizeze un scop social-politic. 3. (muz.) grad de accelerare sau de ├«ncetinire a unei m─âsuri; tempo. ÔŚŐ parte a unei lucr─âri muzicale ciclice, de mari dimensiuni (simfonie, sonat─â). (dup─â fr. mouvement, rus. dvijenie)
mi╚Öc├í (m├ş╚Öc, mi╚Öc├ít), vb. ÔÇô 1. A muta, a agita. ÔÇô 2. A impresiona, a ├«nduio╚Öa. ÔÇô 3. A se pune ├«n mi╚Öcare. ÔÇô Megl. micicari. Origine ├«ndoielnic─â. Pare s─â provin─â din lat. m─şscß┐Ĺre ÔÇ×a agitaÔÇŁ (ÔÇ║ sp. mecer, cf. Corominas, III, 315), prin intermdiul unui der. de tipul *m─şsc─şc─üre, al c─ârui rezultat normal ar fi *mi╚Ö─Źcare, cf. megl. Der. direct─â din lat. misc─ôre (Philippide, Principii, 48), din *mic─şc─üre ├«n loc de mic─üre (Candrea, Rom., XXXI, 313), sau din sl. mykati s─Ö ÔÇ×a parcurge, a str─âbateÔÇŁ (Cihac, 177) nu pare posibil─â. ÔÇô Der. mi╚Öc─âcios, adj. (mobil); mi╚Öcare, s. f. (agitare; emo╚Ťie); mi╚Öc─âtor, adj. (mobil). Cf. ni╚Öcorici.
A SE MI╚śC├ü m─â mi╚Öc intranz. 1) A ie╚Öi din starea de imobilitate, schimb├óndu-╚Öi pozi╚Ťia sau locul. 2) A fi ├«n ac╚Ťiune, ├«ndeplinindu-╚Öi func╚Ťia. 3) A ├«ncepe s─â se deplaseze ├«n spa╚Ťiu; a porni (din loc). 4) fig. (despre persoane) A trece la ac╚Ťiune; a ├«nceta de a mai fi pasiv. 5) fig. (despre persoane) A se afla cu regularitate (├«ntr-o anumit─â societate), venind ├«n contact cu ea. /Orig. nec.
A MI╚śC├ü mi╚Öc 1. tranz. 1) A face s─â se mi╚Öte. 2) fig. (persoane) A determina la ac╚Ťiune; a ├«ndemna. 3) fig. A face s─â tr─âiasc─â anumite emo╚Ťii, sentimente; a atinge. 2. intranz. 1) A schimba pozi╚Ťia, cl─âtin├ónd dintr-o parte ├«n alta. ~ din m├óini. ~ din coad─â. 2) (despre fiin╚Ťe) A (mai) fi ├«n via╚Ť─â; a da (├«nc─â) semne de via╚Ť─â. Accidentatul mi╚Öc─â. 3) (despre afaceri, ├«ntreprinderi, ac╚Ťiuni etc.) A se dezvolta ├«n mod progresiv ╚Öi prosper. 4) fig. (despre persoane) A v─âdi anumite cuno╚Ötin╚Ťe sau deprinderi ├«ntr-un anumit domeniu. /Orig. nec.
MI╚śC├üRE ~─âri f. 1) v. A MI╚śCA ╚Öi A SE MI╚śCA. * A (se) pune ├«n ~ a intra sau a face s─â intre la ac╚Ťiune. ├Än doi timpi ╚Öi trei ~─âri foarte repede; momentan. Nici o ~! a) lini╚Öte; b) comand─â dat─â cuiva, ca s─â r─âm├ón─â ├«n pozi╚Ťia ├«n care se afl─â. A prinde ~area cuiva (sau a ceva) a) a ghici inten╚Ťiile sau planurile cuiva; b) a pricepe mersul unei ac╚Ťiuni. 2) fiz. Varia╚Ťie ├«n timp a pozi╚Ťiei unui corp ├«n raport cu un sistem de referin╚Ť─â. 3) Fiecare mutare de piese la unele jocuri (de ╚Öah, de table etc.). 4) Ac╚Ťiune care include un num─âr mare de oameni cu interese sau concep╚Ťii comune (├«n sprijinul unei idei, al unui scop unic etc.). ~ sindical─â. ~area pentru pace. [G.-D. mi╚Öc─ârii] /v. a mi╚Öca
mi╚Öc├á v. 1. a scoate din locul ce ocup─â, a porni din loc: a mi╚Öca scaunul mai ├«ncolo; 2. a pune ├«n mi╚Öcare, a agita: a mi╚Öca m├óinile ╚Öi picioarele; 3. fig. a turbura, a atinge sufletele: nu-l po╚Ťi mi╚Öca pe acest om ├«n niciun chip; 4. a merge undeva: mi╚Öc─â-te odat─â; 5. a se turbura, a fi ├«n fierbere: toat─â lumea sÔÇÖa mi╚Öcat. [Meglen micic├á, de origin─â necunoscut─â].
mi╚Öcare f. 1. starea unui corp ce-╚Öi schimb─â pozi╚Ťiunea ├«n spa╚Ťiu; 2. ac╚Ťiune de a mi╚Öca corpul, o parte dintrÔÇÖ├«nsul sau organele: mi╚Öcarea inimii; mi╚Öcare perpetu─â, ma╚Öina ideal─â ce nu sÔÇÖar mai opri, pus─â odat─â ├«n mi╚Öcare; 3. exerci╚Ťiu: a face mi╚Öcare; 4. dusul ╚Öi ├«ntorsul mul╚Ťimii ╚Öi a tr─âsurilor: e mi╚Öcare mult─â ├«n aceast─â strad─â; 5. mersul trenurilor: ╚Öcoala de mi╚Öcare a trenurilor; 6. mers real sau aparent: mi╚Öcarea stelelor; 7. pl. mersul unei armate: a urm─âri mi╚Öc─ârile du╚Ömanului; 8. agita╚Ťiunea spiritelor: tot poporul e ├«n mi╚Öcare; 9. pornire sufleteasc─â: mi╚Öcare de comp─âtimire; 10. ceeace ├«nsufle╚Ťe╚Öte stilul: discurs plin de mi╚Öcare; 11. grad de ├«ncetineal─â sau de iu╚Ťeal─â dat─â m─âsurei unei buc─â╚Ťi muzicale.
mi╚Öc, a -├í v. tr. (din a mic─şca, cum se ma─ş zice ├«n Meglenia. ÔÇô mi╚Öt─ş, mi╚Öc─â; s─â mi╚Öte. V. v├«╚Öc ╚Öi pi╚Öc). Scot dintrÔÇÖo pozi╚Ťiune, da┼ş ma─ş ├«n colo, trag ma─ş ├«n coace: v├«ntu mi╚Öc─â frunzele. Agit, scutur: a mi╚Öca m├«nile de furie. Fig. Emo╚Ťionez, turbur: sinceritatea cu care a vorbit ─ş-a mi╚Öcat pe to╚Ť─ş. V. refl. ├Äm─ş schimb pozi╚Ťiunea: lene╚Öu nic─ş nu se mi╚Öca, oameni─ş nu simt c─â p─âm├«ntu se mi╚Öc─â. M─â deranjez, m─â ostenesc pentru cineva or─ş ceva, sar ├«n ajutor: nimenea nu sÔÇÖa mi╚Öcat c├«nd a strigat el. Fig. Simt emo╚Ťiune, ├«s ├«n ferbere, clocotesc, m─â agit: to╚Ť─ş sÔÇÖa┼ş mi╚Öcat la sunetu trompete─ş. V. intr. R─ânitu ma─ş mi╚Öca la sosirea mediculu─ş, nu mi╚Öca ├«n front! Mi╚Öc─â sa┼ş mi╚Öc─â-te! 1. ├«ncepe a lucra, urne╚Öte-te, porne╚Öte, 2. pleac─â, dispar─ş din ochi─ş me─ş! V. urnesc.
mi╚Öc├íre f., pl. ─âr─ş. Ac╚Ťiunea de a sa┼ş de a te mi╚Öca: Galile┼ş a afirmat mi╚Öcarea p─âm├«ntulu─ş. Modu de a te mi╚Öca, de a-╚Ť─ş purta corpu: dup─â mi╚Öc─âr─ş se cunoa╚Öte nobilu. Circula╚Ťiune, schimbare ├«ntrÔÇÖo colectivitate pin numir─ş sa┼ş mut─âr─ş: mi╚Öcarea tr─âsurilor, a vagoanelor, a valorilor, a trupelor, a func╚Ťionarilor. Mersu ├«n muzic─â, gradu de ─şu╚Ťeal─â a m─âsuri─ş: a gr─âbi mi╚Öcarea. Mersu real sa┼ş aparent al corpurilor cere╚Öt─ş. ├Änsufle╚Ťire, vioic─şune ├«ntrÔÇÖo oper─â literar─â or─ş tablo┼ş. Varia╚Ťiune ├«n pre╚Ťu m─ârfurilor sa┼ş valorilor: mi╚Öcarea burse─ş. Fig. Agita╚Ťiune, fermenta╚Ťiune politic─â: la aleger─ş spiritele-s ├«n mi╚Öcare. Sim╚Ťire a inimi─ş, pornire sufleteasc─â: o mi╚Öcare de mil─â. Inspira╚Ťiune, ├«ndemn: a lucra din propria ta mi╚Öcare. Pl. Mersu une─ş armate: a observa mi╚Öc─ârile du╚Ömanulu─ş. Fig. Pasiun─ş: mi╚Öc─ârile sufletulu─ş. Mi╚Öcare perpetu─â (lat. perp├ętuum m├│bile), ma╚Öin─â ideal─â care nu sÔÇÖar ma─ş opri nic─ş-odat─â dup─â ce a fost pus─â ├«n mi╚Öcare. A pune ├«n mi╚Öcare, a face s─â se mi╚Öte: a pune ├«n mi╚Öcare toat─â poli╚Ťia pentru prinderea asasinulu─ş.
mișca vb. v. DUCE. ÎNDEMNA. MERGE. PLECA. PORNI. STIMULA. TRĂI. VIEȚUI.
MI╚śCA vb. 1. a se deplasa, a se duce, a merge, a umbla, (pop.) a se purta. (Se ~ pu╚Ťin prin gr─âdin─â.) 2. (├«nv.) a s─âlta. (F─âtul a ~ ├«n p├«ntecele mamei.) 3. (TEHN.) a ac╚Ťiona, a deplasa. (Remorca este ~ de un tractor.) 4. a (se) cl─âtina, a (se) clinti, a (se) deplasa, a (se) muta, a (se) urni, (├«nv. ╚Öi pop.) a (se) sminti, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) cl─âti, (Mold. ╚Öi Transilv.) a (se) v├«╚Öca. (N-au putut ~ piatra de la locul ei.) 5. a deplasa, a muta, a plimba. (~ bomboana prin gur─â.) 6. a (se) cl─âtina, (├«nv. ╚Öi pop.) a (se) muta. (Nu se ~ nici o frunz─â.) 7. a zv├«cni, (reg.) a ╚Ťicui. (Undi╚Ťa ~.) 8. a se agita. (Masele se ~.) 9. a emo╚Ťiona, a impresiona, a ├«nduio╚Öa, a tulbura, (fig.) a atinge, a p─âtrunde. (L-au ~ profund cele v─âzute.)
mișcare s. v. IMBOLD. IMPULS. ÎNDEMN. PORNIRE. STIMUL. STIMULENT.
MI╚śCARE s. 1. deplasare, mergere, mers. (~ lui prin gr─âdin─â.) 2. deplasare. (Viteza de ~ a unui mobil.) 3. circula╚Ťie. (Pe strad─â era o ~ vie.) 4. c─âlc─âtur─â, mers, pas, p─â╚Öit, umblet, (rar) mers─âtur─â, (├«nv. ╚Öi pop.) mersur─â. (Avea o ~ s─âlt─ârea╚Ť─â, gra╚Ťioas─â etc.) 5. circula╚Ťie, deplasare. (~ sevei ├«n plante.) 6. cl─âtinare, clintire, deplasare, mutare, urnire, (├«nv. ╚Öi reg.) cl─âtire. (~ din loc a unui bolovan.) 7. cl─âtinare. (~ frunzelor.) 8. agita╚Ťie, anima╚Ťie, colc─âial─â, foial─â, foire, forfot─â, forfoteal─â, fr─âm├«ntare, furnicare, mi╚Öuial─â, mi╚Öunare, roial─â, viermuial─â, viermuire, (reg.) fojg─âial─â, v├«nzoal─â, (fam.) f├«╚Ť├«ial─â, f├«╚Ť├«ire, f├«╚Ť├«it, v├«nzoleal─â. (Era o ~ de nedescris pe str─âzi.) 9. (MUZ.) tempo, (├«nv.) moviment. 10. ac╚Ťiune, curent. (~ revendicativ─â.) 11. (├«nv.) moviment. (~ literar─â, ╚Ötiin╚Ťific─â.) 12. emo╚Ťionare, impresionare, ├«nduio╚Öare. (~ cuiva la cele auzite.)
MI╚śCARE. Subst. Mi╚Öcare, deplasare, mutare, mutat, str─âmutare. Dinamism, schimbare, transformare, dezvoltare, evolu╚Ťie. Mi╚Öcare lent─â; mi╚Öcare rapid─â. Automi╚Öcare. Mi╚Öcare mecanic─â; mi╚Öcare fizic─â; mi╚Öcare chimic─â; mi╚Öcare biologic─â; mi╚Öcare social─â. Mi╚Öcare rectilinie, mi╚Öcare (├«n linie) dreapt─â; mi╚Öcare curbilinie; mi╚Öcare circular─â; mi╚Öcare de rota╚Ťie; mi╚Öcare centrifug─â; mi╚Öcare centripet─â; mi╚Öcare periodic─â, mi╚Öcare regulat─â; mi╚Öcare vibratorie; mi╚Öcare uniform─â; mi╚Öcare accelerat─â. Anima╚Ťie, agita╚Ťie, forfot─â, forfoteal─â, foial─â, foire. Mers pe jos, mers, mergere (rar), deambula╚Ťie (rar), umblare, umblat, umblet, umbl─âtur─â (pop.); cutreierare, cutreierat, cutreier (rar), colindare; plimbare, plimbat, plimb─âric─â (fam.), preumblare, promenad─â (livr.); hoin─âreal─â, vagabondaj, vagabondare, r─ât─âcire, peregrinare, peregrina╚Ťie, peregrinaj; mar╚Ö, m─âr╚Ö─âluire, mar╚Ö for╚Ťat. C─âl─âtorie, voiaj, turneu, croazier─â, pelerinaj; migrare, migra╚Ťiune. Circula╚Ťie, trafic; rulare. Fug─â, fugu╚Ť─â (dim.), alergare, alerg─âtur─â, goan─â, repezi╚Ö, repezeal─â, repezitur─â (rar); n─âval─â, buzna; fug─ârire, urm─ârire; curs─â, cros. Zbor, zburare (rar), plutire, planare, survol, survolare. Plutire, plutit; ├«not, ├«notat (├«nv.), ├«notare; naviga╚Ťie, navigare. Transport, transportare; transbordare; tranzit, tranzitare (rar). Curgere, curs, scurgere, cursoare (├«nv.), prelingere, v─ârsare, rev─ârsare. Rotire, rota╚Ťie, mi╚Öcare de rota╚Ťie, rotit, roat─â, rotitur─â (pop.), ├«nv├«rtire, ├«nv├«rtitur─â, ├«nv├«rtit, ├«nv├«rteal─â, sucire, r─âsucire, rotocol. Mobilitate; motricitate; mutabilitate, flotabilitate. Cinetic─â, cinematic─â. Adj. Mi╚Öc─âtor, mobil, dinamic, evolutiv; deplasabil, mutabil, mut─âtor. Agitat, animat, forfotitor; vioi, sprinten, agil. Instabil, variabil, schimb─âtor, nestatornic, inconstant. Umbl─âtor (rar), merg─âtor (rar), plimb─âre╚Ť, hoinar, vagabond, r─ât─âcitor; c─âl─âtor, pasager, voiajor; migrator; alerg─âtor, fugar, fug─âtor (rar), fugarnic (rar), fug─âre╚Ť (reg.); fugaci. Zbur─âtor, planor, plutitor. ├Änot─âtor, plutitor, plutind, flotant, flotabil; navigator, navigant. Circulant, circulator: rulant. Transportator. Curg─âtor, fluid. Rotitor, rotativ, ├«nv├«rtitor. Cinetic, cinematic. Vb. A se mi╚Öca, a se deplasa, a se muta, a-╚Öi schimba locul (pozi╚Ťia), a se str─âmuta, a fi ├«n mi╚Öcare, a fi mobil. A se schimba, a se transforma, a se dezvolta, a evolua. A mi╚Öca, a mi╚Öca din loc, a deplasa, a urni, a schimba locul (pozi╚Ťia), a muta, a str─âmuta, a permuta, a transfera. A pune ├«n mi╚Öcare, a dinamiza, a agita. A merge, a umbla pe jos; a c─âlca, a p─â╚Öi; a pune piciorul; a colinda, a peregrina, a cutreiera, a bate drumurile, a b─ât─âtori; a hoin─âri, a r─ât─âci, a pribegi, a umbla haihui, a vagabonda. A c─âl─âtori, a fi pe drum, a face o c─âl─âtorie, a voiaja; a circula; a rula. A fugi, a alerga, a da o fug─â, a o lua la fug─â, a goni, a da fugu╚Ťa. A zbura, a zbur─ât─âci, a zbur─âturi (rar), a pluti (├«n aer), a plana, a survola. A ├«nota; a pluti, a aluneca (pe ap─â); a naviga. A transporta, a c─âra, a duce, a purta; a transborda; a tranzita. A curge, a se scurge, a se prelinge, a se v─ârsa, a se rev─ârsa. A (se) roti, a (se) rotocoli (rar), a (se) ├«nv├«rti, a (se) ├«ntoarce, a (se) r─âsuci, a (se) suci. Adv. ├Än mi╚Öcare; ├«n (din) mers, ├«n (din) fug─â, ├«n fuga mare, de-a fuga (reg.); ├«n (din) zbor, zburi╚Ö (rar), f─âr─â oprire, f─âr─â ├«ncetare. V. aeronav─â, ambarca╚Ťie, anima╚Ťie, apropiere, automobil, c─âl─âtorie, c─âru╚Ť─â, cobor├«re, convergen╚Ť─â, cre╚Ötere, curgere, dep─ârtare, direc╚Ťie, drum, forfot─â, fug─â, grab─â, hoin─âreal─â, ├«ntoarcere, oscilare, rotire, s─âritur─â, sosire, sport, urcare.
oscilatorii, mi╚Öc─âri (pl.), (engl.= oscillatory motions (fluctuations)) oscila╚Ťii generale (Belousov) ale scoartei terestre care determin─â transgresiunile ╚Öi regresiunile marine, f─âr─â modific─âri ├«n structura scoar╚Ťei (sin. mi╚Öc─âri epirogenice), ╚Öi oscila╚Ťii ondulatorii, care genereaz─â fosele geosinclinale, sineclizele, geoanticlinalele ╚Öi anteclizele.
mi╚Öcare 1. Schimbare de pozi╚Ťie a sunetelor ├«n timp, c─âtre grav sau c─âtre acut. M. direct─â (vocile (2)), partidele* merg ├«n acela╚Öi sens, ascendent sau descendent,contrar─â (o voce, o partid─â urc─â, iar cealalt─â coboar─â), oblic─â* (una dintre voci sau partide este sta╚Ťionar─â); m. paralel─â (2) (vocile au o m. direct─â, p─âstr├ónd totodat─â ├«ntre ele acela╚Öi interval, ex. ter╚Ťe* sau sexte* paralele; ├«n contrapunctul ╚Öi ├«n armonia clasic─â, cvintele* ╚Öi octavele* paralele sunt interzise). Expresia it. moto contrario cu referire la un motiv contrapunctic, poate fi sin. cu inversare* (v. armonie (III, 1); canon; contrapunct; imita╚Ťie; polifonie; r─âsturnare). 2. Termenul este ├«ntrebuin╚Ťat pentru a desemna impresia de m., pe care o produce desf─â╚Öurarea ├«n timp a muzicii; gradul de vitez─â al muzicii se apreciaz─â ├«n func╚Ťie de o anumit─â durat─â (I, 1) luat─â drept etalon (sens ├«n care m. este sin. cu tempo (2); v. ╚Öi metronom). ├Äncerc─ârile de a g─âsi un etalon absolut s-au dovedit totu╚Öi a fi iluzorii, ├«ntruc├ót fenomenul ├«n cauz─â este subiectiv ╚Öi depinde de o serie de imponderabile, ce pot fi aflate at├ót ├«n planul virtual de existen╚Ť─â al muzicii (caracterul acesteia, inten╚Ťiile compozitorului), c├ót ╚Öi ├«n actualizarea muzicii, m. fiind unul dintre factorii esen╚Ťiali ce ╚Ťin de interpretare* ├«n╚Ťeleg├ónd interpretarea nu numai ca execu╚Ťie, dar ╚Öi ca receptare ╚Öi unde intr─â ├«n joc personalitatea interpretului, circumstan╚Ťele ├«n care se execut─â muzica, spiritul epocii ╚Ö.a. Ceea ce nu ├«nseamn─â c─â m. poate fi interpretat─â arbitrar: exist─â ├«n primul r├ónd anumite limite psihologice care o regleaz─â, ├«ar ├«ntr-un mediu cultural omogen exist─â o zon─â de intersubiectivitate ce restr├ónge ╚Öi mai mult coeficientul de relativitate a factorilor care determin─â m., favoriz├ónd astfel ├«mplinirea condi╚Ťiilor esen╚Ťiale ale realiz─ârii identit─â╚Ťii dintre planul virtual ╚Öi cel actual al muzicii. 3. Denumirea general─â pentru parte* sau sec╚Ťiune* a unui ciclu* (suit─â*, sonat─â*, simfonie*), provenind, probabil, de la diferen╚Ťa de m. dintre dansurile* ce alc─âtuiau o suit─â. 4. M. perpetu─â, v. moto (2); perpetuum mobile.
EPPUR (E PUR) SI MUOVE (it.) ╚Öi totu╚Öi se mi╚Öc─â ÔÇô Cuvinte pe care le-ar fi murmurat Galileo Galilei dup─â ce, constr├óns de biseric─â, s-a dezis ├«n public de teoria sa heliocentric─â. Exprim─â convingerea neclintit─â ├«n adev─ârul opiniei sus╚Ťinute.
FEDERA╚ÜIA INTERNA╚ÜIONAL─é A MI╚śC─éRILOR DE REZISTEN╚Ü─é (Federa╚Ťia Interna╚Ťional─â a Rezisten╚Ťilor), organiza╚Ťie interna╚Ťional─â neguvernamental─â, cu sediul la Viena, creat─â ├«n 1951, unind organiza╚Ťii ale fo╚Ötilor lupt─âtori din mi╚Öcarea de rezisten╚Ť─â ├«mpotriva nazismului.
LÔÇÖAMOR CHE MOVE IL SOLE E LÔÇÖALTRE STELLE (it.) iubirea... mi╚Öc─â Soarele ╚Öi celelalte stele ÔÇô Dante, ÔÇ×ParadisulÔÇŁ, 33, 145. Prosl─âvirea puterii universale a iubirii.
MENS AGITAT MOLEM (lat.) spiritul pune ├«n mi╚Öcare materia ÔÇô Vergiliu, ÔÇ×EneidaÔÇŁ, VI, 727. Explica╚Ťie panteist─â ╚Öi stoic─â a organiz─ârii Universului; expresia se folose╚Öte ast─âzi cu sensul: inteligen╚Ťa uman─â dezv─âluie ordinea ├«n haosul aparent al fenomenelor naturii.
mi╚Öc├íre, mi╚Öc─âri s. f. Ie╚Öire din starea de imobilitate; schimbare a locului, a pozi╚Ťiei; deplasare a unui obiect sau a unei fiin╚Ťe; circula╚Ťie, anima╚Ťie. ÔŚŐ Mi╚Öcare ecumenic─â = ac╚Ťiunea de refacere a unit─â╚Ťii v─âzute de Bis., divizat─â de-a lungul istoriei datorit─â factorilor teologici ╚Öi neteologici, pe calea dialogurilor teologice, a cooper─ârii ╚Öi asisten╚Ťei reciproce. A luat fiin╚Ť─â ├«n 1910. ÔÇô Fin mi╚Öca.
a mișca din urechi expr. a mitui, a da mită.
a nu mi╚Öca un deget expr. a nu se implica deloc (├«ntr-o ac╚Ťiune), a nu participa (la ceva), a nu face nimic.
a se mi╚Öca ca melcul expr. (peior. ÔÇô d. oameni) a fi lent ├«n mi╚Öc─âri.
a se prinde de mi╚Öcare expr. a descoperi rostul ascuns al unei ac╚Ťiuni.
mișca, mișc I. v. i. a dovedi oarecare pricepere, a ști să se descurce II. v. r. a progresa
mi╚Öc─â-╚Ťi trei litere de aici! expr. (eufem., glum.) f─â-mi loc!, pleac─â!, ╚Öterge-o!

Mișcare dex online | sinonim

Mișcare definitie

Intrare: mișcare
mișcare substantiv feminin
Intrare: mișca
mișca verb grupa I conjugarea I