mezencefal definitie

8 definiții pentru mezencefal

MEZENCEFÁL, mezencefale, s. n. Segment al creierului corespunzând părții superioare a trunchiului cerebral. – Din fr. mésencéphale.
MEZENCEFÁL, mezencefale, s. n. Segment al creierului corespunzând părții superioare a trunchiului cerebral. – Din fr. mésencéphale.
!mezencefál (me-zen-/mez-en-) s. n., pl. mezencefále
mezencefál s. n. (sil. mf. mez-), pl. mezencefále
MEZENCEFÁL s.n. (Anat.) Creierul mijlociu. [Pl. -luri, -le. / < fr. mésencéphale, cf. gr. mesos – mijlociu, enkephalos – creier].
MEZENCEFÁL s. n. creierul mijlociu. (< fr. mésencéphale)
MEZENCEFÁL (< fr. {i}; {s} gr. mesos „de mijloc” + enkephalos „creier”) s. n. (ANAT.) Segment al creierului corespunzând părții superioare a trunchiului cerebral, situat între metencefal și diencefal. Cuprinde pedunculii cvadrigemeni și pedunculii cerebeloși superiori.
MEZ-, v. MEZO-.~arh (v. -arh), adj., (despre un fascicul lemnos) la care protoxilemul ocupă o poziție centrală, fiind înconjurat de metaxilem; ~encefal (v. -encefal), s. n., parte mijlocie a encefalului situată deasupra protuberanței inelare; ~encefalotomie (v. -encefalo-, v. -tomie), s. f., secționare chirurgicală a tractului spinotalamic la nivelul mezencefalului; ~enchim (v. -enchim), s. n., țesut conjunctiv embrionar, format din celule fusiforme sau stelate, intrînd în alcătuirea mezodermului; ~enter (v. -enter), s. n., membrană a peritoneului care leagă intestinul subțire de peretele abdominal posterior.

mezencefal dex

Intrare: mezencefal (pl. -e)
mezencefal pl. -e substantiv neutru
  • silabisire: mez-
Intrare: mezencefal (pl. -uri)
mezencefal pl. -uri