Definiția cu ID-ul 888972:
MEU, MEA, mei, mele,
pron. pos.,
adj. pos. I. Pron. pos. (Precedat de
art. „al”, „a”, „ai”, „ale”; înlocuiește numele obiectului posedat de vorbitor precum și numele vorbitorului) A mea e cartea. ◊ (La
m. pl., înlocuiește numele familiei sau rudelor vorbitorului) Ai mei au plecat. ◊ (Înlocuiește numele avutului, bunurilor, preocupărilor etc. vorbitorului) Am și eu ale mele. ◊
Expr. (În legătură cu verbe ca „a rămâne”, „a fi” etc.) Pe-a mea = după dorința sau după părerea vorbitorului.
II. Adj. pos. 1. (Indică posesiunea) Care aparține vorbitorului. Cartea mea e bună.
2. (Indică dependența, legătura reciprocă de înrudire, de prietenie, de vecinătate etc.) Tatăl meu este doctorul spitalului.
3. (Indică apartenența) Care ține de cel care vorbește; care îi este propriu. Glasul meu.
4. (Indică subiectul, autorul unei acțiuni) Greșeala mea.
5. (Indică obiectul direct sau indirect al unei acțiuni) Mama grija mea o are.
6. Care constituie obiectul unei preocupări a vorbitorului. –
Lat. meus, mea. Meu dex online | sinonim
Meu definitie