metopă definitie

10 definiții pentru metopă

METÓPĂ, metope, s. f. Spațiu dintre triglifele frizei unui templu doric, închis cu o placă de piatră netedă sau decorată cu picturi sau cu basoreliefuri. – Din fr. métope, lat. metopa.
METÓPĂ, metope, s. f. Spațiu dintre triglifele frizei unui templu doric, închis cu o placă de piatră netedă sau decorată cu picturi sau cu basoreliefuri. – Din fr. métope, lat. metopa.
METÓPĂ, metope, s. f. Fiecare dintre suprafețele netede sau împodobite cu basoreliefuri dintre triglifele unei frize dorice. Stam admirînd frumoasele metope dintre trigrifele frizei exterioare ale Partenonului. GHICA, S. 652.
metópă s. f., g.-d. art. metópei; pl. metópe
metópă s. f., g.-d. art. metópei; pl. metópe
METÓPĂ s.f. Spațiu liber, împodobit uneori cu basoreliefuri, care separă triglifele unei frize dorice. [Cf. fr. métope, lat. metopa < gr. meta – între, ope – deschidere].
METÓPĂ s. f. interval între triglifele unei frize dorice, cu basoreliefuri. (< fr. métope, lat. metopa)
METÓPĂ ~e f. (în arhitectura clasică) Element decorativ constând dintr-o placă, de obicei cu basoreliefuri, care separă triglifele unei frize dorice. /<fr. métope, lat. metopa
metopă f. interval pătrat situat între triglifele frizei dorice.
*métopă și metópă f., pl. e (vgr. metópe, d. metá, între, și opé, deschidere; lat. it métopa. Cp. cu epocă). Arh. Interval pătrat, de ordinar ornat cu sculpturĭ, între triglifele frizeĭ dorice.

metopă dex

Intrare: metopă
metopă substantiv feminin