Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru metodologie

METODOLOG├ŹE, metodologii, s. f. 1. Parte a filosofiei care se ocup─â cu analiza teoretic─â a metodelor de cunoa╚Ötere. 2. Totalitatea metodelor de cercetare folosite ├«ntr-o ╚Ötiin╚Ť─â. 3. Metod─â de cunoa╚Ötere cu maximum de generalitate; metoda cea mai general─â de cunoa╚Ötere. 4. Metod─â (2). ÔÇô Din fr. m├ęthodologie.
METODOLOG├ŹE s. f. 1. Parte a filozofiei care se ocup─â cu analiza teoretic─â a metodelor de cunoa╚Ötere. 2. Totalitatea metodelor de cercetare folosite ├«ntr-o ╚Ötiin╚Ť─â. 3. Metod─â de cunoa╚Ötere cu maximum de generalitate; metoda cea mai general─â de cunoa╚Ötere. 4. Metod─â (2). ÔÇô Din fr. m├ęthodologie.
METODOLOG├ŹE s. f. ╚śtiin╚Ť─â care se ocup─â de metodele cercet─ârii ╚Ötiin╚Ťifice; totalitatea procedeelor, a metodelor de cercetare folosite ├«ntr-o ╚Ötiin╚Ť─â.
!metodolog├şe s. f., art. metodolog├şa, art. metodolog├şei; (tipuri) pl. metodolog├şi, art. metodolog├şile
metodolog├şe s. f., art. metodolog├şa, g.-d. metodolog├şi, art. metodolog├şei
METODOLOG├ŹE s. metod─â. (A aplica o nou─â ~.)
METODOLOG├ŹE s.f. 1. Parte a filozofiei care se ocup─â cu analiza metodelor folosite ├«n ╚Ötiin╚Ťa modern─â; ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi teorie despre metod─â. 2. Totalitatea metodelor de cercetare folosite ├«ntr-o ╚Ötiin╚Ť─â. 3. Metod─â de cunoa╚Ötere cu maximum de generalitate. [Gen. -iei. / < fr. m├ęthodologie, cf. gr. methodos ÔÇô metod─â, logos ÔÇô studiu].
METODOLOG├ŹE s. f. 1. parte a filozofiei care se ocup─â cu analiza teoretic─â a metodelor ├«n ╚Ötiin╚Ťa modern─â; ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi teorie despre metod─â. 2. ansamblul metodelor de cercetare ├«ntr-o anumit─â ╚Ötiin╚Ť─â. (< fr. m├ęthodologie)
METODOLOG├ŹE f. 1) Compartiment al filozofiei care se ocup─â cu studiul metodelor de cercetare proprii unei ╚Ötiin╚Ťe. 2) Metod─â de cunoa╚Ötere caracterizat─â printr-un grad maxim de generalizare. /<fr. m├ęthodologie
metodologie f. partea ╚Ötiin╚Ťei ce se ocup─â cu metoda.
*metodolog├şe f. (d. metod─â ╚Öi -logie). Metodic─â, partea une─ş ╚Ötiin╚Ťe care se ocup─â de metoda e─ş.
METODOLOGIE s. metod─â. (A aplica o nou─â ~.)
METODO- ÔÇ×cale, metod─âÔÇŁ. ÔŚŐ gr. methodos ÔÇ×drum, mijlocÔÇŁ > fr. m├ęthodo-, germ. id., engl. id. > rom. metodo-. Ôľí ~logie (v. -logie1), s. f., parte a filozofiei av├«nd ca obiect analiza metodelor folosite ├«n ╚Ötiin╚Ťa modern─â; sin. ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi teorie despre metod─â.

Metodologie dex online | sinonim

Metodologie definitie

Intrare: metodologie
metodologie substantiv feminin