Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

19 defini╚Ťii pentru metod─â

METÓD s. n. v. metodă.
MET├ôD─é, metode, s. f. 1. Mod (sistematic) de cercetare, de cunoa╚Ötere ╚Öi de transformare a realit─â╚Ťii obiective. ÔŚŐ Loc. adv. Cu metod─â = metodic, sistematic. 2. Procedeu sau ansamblu de procedee folosite ├«n realizarea unui scop; metodologie (4). ÔÖŽ Manier─â de a proceda. 3. Manual care cuprinde reguli ╚Öi principii normative pentru ├«nv─â╚Ťarea sau pentru practicarea unei discipline, a unei arte etc.; ansamblu al acestor reguli ╚Öi principii. [Var.: (├«nv.) met├│d s. n.] ÔÇô Din fr. m├ęthode, lat. methodus, germ. Methode.
METÓD s. n. v. metodă.
MET├ôD─é, metode, s. f. 1. Mod (sistematic) de cercetare, de cunoa╚Ötere ╚Öi de transformare a realit─â╚Ťii obiective. ÔŚŐ Loc. adv. Cu metod─â = metodic, sistematic. 2. Procedeu sau ansamblu de procedee folosite ├«n realizarea unui scop; metodologie (4). ÔÖŽ Manier─â de a proceda. 3. Manual care cuprinde reguli ╚Öi principii normative pentru ├«nv─â╚Ťarea sau pentru practicarea unei discipline, a unei arte etc.; ansamblu al acestor reguli ╚Öi principii. [Var.: (├«nv.) met├│d s. n.] ÔÇô Din fr. m├ęthode, lat. methodus, germ. Methode.
METÓD s. n. v. metodă.
MET├ôD─é, metode, s. f. 1. Procedeu, mod, sistem ra╚Ťional folosit pentru realizarea unui lucru sau atingerea unui scop. Mihai Zaharia descrise pe scurt noua metod─â ├«ntrebuin╚Ťat─â de brigada sa pentru filtrarea motorinei. MIHALE, O. 200. Cu oamenii mei ├«ns─â eu am metodele mele ├«ncercate. REBREANU, R. II 14. ÔŚŐ Metod─â de comand─â v. comand─â. Loc. adv. Cu metod─â = sistematic, metodic. Lucrarea din afar─â urmeaz─â cu metod─â ╚Öi st─âruin╚Ť─â. CARAGIALE, O. I 292. ÔÖŽ Totalitatea procedeelor practice folosite la predarea unei discipline. Se aplic─â noi metode ├«n ├«nv─â╚Ť─âm├«nt. ÔÖŽ Manual ├«n care se cuprind regulile de ├«nv─â╚Ťare a unei limbi sau a unui instrument muzical. Metod─â de vioar─â. 2. Modul de a privi realitatea, modul de a studia, de a cerceta fenomenele naturii ╚Öi ale societ─â╚Ťii. Oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â sovietici... experimenteaz─â metode noi ├«n ╚Ötiin╚Ťa medical─â. STANCU, U.R.S.S. 127. Vina multor gre╚Öeli, ├«n ce prive╚Öte g─âsirea cauzelor hot─âritoare ale pesimismului, st─â ├«n metodele gre╚Öite ├«ntrebuin╚Ťate pentru c─âutarea acestor cauze. GHEREA, ST. CR. II 294. Metod─â comparativ─â v. comparativ. ÔÇô Variant─â: met├│d (ANGHEL, PR. 29, GHICA, A. 683) s. n.
met├│d─â s. f., g.-d. art. met├│dei; pl. met├│de
met├│d─â s. f., g.-d. art. met├│dei; pl. met├│de
METÓDĂ s. 1. v. mod. 2. v. stil. 3. v. procedeu. 4. sistem. (O lucrare vădind lipsa de ~.) 5. v. metodologie. 6. v. metodică.
MET├ôD─é s.f. 1. Ansamblu de mijloace socotite proprii pentru realizarea unui scop; mod de executare a unui lucru. ÔÖŽ Totalitatea procedeelor practice cu ajutorul c─ârora se pred─â o ╚Ötiin╚Ť─â, o disciplin─â. ÔÖŽ Manual care con╚Ťine principiile de ├«nv─â╚Ťare a unei limbi, a unui instrument muzical etc. 2. Mod de a studia, de a cerceta fenomenele naturii ╚Öi ale societ─â╚Ťii. [< germ. Methode, fr. m├ęthode, lat., gr. methodos < gr. meta ÔÇô dup─â, hodos ÔÇô cale].
MET├ôD─é s. f. 1. ansamblu de mijloace proprii pentru realizarea unui scop; mod de executare a unui lucru. ÔŚŐ totalitatea procedeelor practice cu ajutorul c─ârora se pred─â o ╚Ötiin╚Ť─â, o disciplin─â. ÔŚŐ manual care con╚Ťine principiile de ├«nv─â╚Ťare a unei limbi, a unui instrument muzical etc. 2. mod de a studia, de a cerceta fenomenele naturii ╚Öi societ─â╚Ťii. (< fr. m├ęthode, lat. methodus, gr. methodos, germ. Methode)
MET├ôD─é ~e f. 1) Mod de cercetare, de cunoa╚Ötere ╚Öi de transformare a realit─â╚Ťii. 2) Ansamblu de procedee folosite ├«n vederea atingerii unui anumit scop. 3) Procedeu sistematic de predare a unei discipline; metodic─â. 4) Mod de a ac╚Ťiona pentru a atinge un anumit scop; manier─â; modalitate; procedeu; mijloc. [G.-D. metodei] /<fr. m├ęthode, lat. methodus, germ. Methode
metod─â f. 1. modul de a spune, de a face, de a instrui ceva dup─â principii anumite ╚Öi cu oarecare ordine: oper─â f─âcut─â cu metod─â; 2. titlul unei c─âr╚Ťi elementare: metod─â de limba englez─â; 3. apuc─âturi particulare: fiecare urmeaz─â dup─â metoda sa.
*met├│d n., pl. oade, ╚Öi met├│d─â sa┼ş (ma─ş rar) meto├íd─â f., pl. e (fr. m├ęthode f., it. m├ętodo, lat. m├ęthodus f., d. vgr. m├ęthodos f., d. met├í, cu, ╚Öi ß┐żod├│s, drum. V. epis-, ex-, peri- ╚Öi sin-od). Sistem─â, mers sistematic ca s─â ajung─ş la un scop: a proceda cu metod─â. Mod de a lucra: fie-care cu metoda lu─ş. Fil. Mers ra╚Ťional al spiritulu─ş p. a ajunge la descoperirea adev─ârulu─ş: Descartes a scris o m─ârea╚Ť─â oper─â despre metod─â. Metod─â, carte cu elementele une─ş ╚Ötiin╚Ťe sa┼ş arte: metod─â de ├«nv─â╚Ťat o limb─â, metod─â de piano.
METOD─é s. 1. calc, chip, fel, form─â, manier─â, mijloc, mod, modalitate, posibilitate, procedare, procedeu, procedur─â, putin╚Ť─â, sistem, (reg.) cap, modru, (├«nv.) manoper─â, mar╚Ö─â, mediu, mijlocire. (Alt─â ~ de a rezolva o problem─â.) 2. fel, manier─â, mod, stil. (~ de lucru a cuiva.) 3. (TEHN.) procedeu, sistem, solu╚Ťie. (~ de turnare.) 4. sistem. (O lucrare v─âdind lipsa de ~.) 5. metodologie. (A aplica o nou─â ~.) 6. metodic─â. (~ pentru predarea unei limbi str─âine.)
METODA ENGLEZULUI măsură extremă luată de un instructor de zbor constând în aplicarea unei lovituri cu un obiect contondent în capul elevului crispat pe manșă care periclitează în acest mod securitatea zborului.
METODA SMULGERII mod prin care se efectuau lansări din avioane, pilotul deschizând parașuta în timpul zborului, fiind smuls de aceasta din avion.
METOD─é DE NAVIGA╚ÜIE AERIAN─é mod teoretic recomandat de asigurare a deplas─ârii ├«n zbor. Cele mai importante metode de naviga╚Ťie aerian─â sunt: metoda naviga╚Ťiei observate (cuprinde ansamblul procedurilor pentru urmarea unui traiect aerian determinat de dou─â sau mai multe puncte, precum ╚Öi aflarea pozi╚Ťiei aeronavei prin compararea reperelor de la sol cu o hart─â, direct cu ochiul liber sau cu instrumente optice adecvate acestui scop, oferind avantajul siguran╚Ťei pozi╚Ťiei aeronavei prin identificarea reperelor), metoda naviga╚Ťiei estimate (ansamblul procedurilor pentru urmarea unui traiect aerian stabilit ├«ntre dou─â sau mai multe puncte ╚Öi determinarea pozi╚Ťiei aeronavei cu ajutorul indica╚Ťiilor instrumentelor de ord ╚Öi a calcului, f─âr─â a se face referire la reperele de pe sol), metoda naviga╚Ťiei radioelectrice (utilizeaz─â posibilit─â╚Ťile electronicii pentru determinarea elementelor necesare deplas─ârii pe un traiect aerian, put├ónd fi ÔÇ×de bordÔÇŁ ÔÇô c├ónd elementele se determin─â cu ajutorul mijloacelor aflate la bordul areonavei, sau ÔÇ×de solÔÇŁ ÔÇô dac─â elementele se determin─â cu ajutorul mijloacelor aflate la sol), metoda naviga╚Ťiei astronomice (ansamblul procedurilor care asigur─â determinarea pozi╚Ťiei aeronavei ╚Öi urm─âre╚Öte un traiect determinat, prin observarea a╚Ötrilor cere╚Öti cu ajutorul unor instrumente specializate ├«n acest scop), metoda naviga╚Ťiei iner╚Ťiale (permite determinarea pozi╚Ťiei aeronavei ╚Öi urm─ârirea unui traiect stabilit prin dou─â sau mai multe puncte exprimate ├«n coordonate geografice, pe baza informa╚Ťiilor dob├óndite de for╚Ťele de accelera╚Ťie care ac╚Ťioneaz─â asupra celor trei axe ale avionului), metoda naviga╚Ťiei izobarice (utilizat─â ├«n zborurile la mare ├«n─âl╚Ťime deasupra oceanelor ╚Öi permite controlul aeronavei ├«n direc╚Ťie prin determinarea derivei acesteia ╚Öi deci a drumului real urmat din ├«n─âl╚Ťimea citit─â la altimetrul barometric ╚Öi radioaltimetru). Precizia cea mai mare ├«n realizarea zborului o prezint─â naviga╚Ťia iner╚Ťial─â, c├ót ╚Öi cea radioelectric─â.
MET├ôD─é s. f. (< fr. m├ęthode, germ. Methode, lat., gr. methodos < meta ÔÇ×dup─âÔÇŁ + hodos ÔÇ×caleÔÇŁ): mod organizat de a studia fenomenele de limb─â; totalitatea procedeelor folosite ├«n cercetarea unei limbi. ÔŚŐ ~ comparativ-istoric─â: m. de cercetare care const─â ├«n compararea faptelor similare din limbi care deriv─â din aceea╚Öi limb─â de baz─â. Ea este folosit─â ├«n reconstituirea limbii de baz─â (comune), atunci c├ónd pentru aceasta nu exist─â texte, ca ├«n cazul limbii indo-europene comune ╚Öi a str─ârom├ónei (a protorom├ónei) sau pentru studierea evolu╚Ťiei formelor din limbile derivate, atunci c├ónd pentru limba de baz─â exist─â texte, ca ├«n cazul limbilor romanice. Aplicarea ei ├«n studiul evolu╚Ťiei limbilor ├«nrudite este condi╚Ťionat─â de existen╚Ťa a dou─â tr─âs─âturi ale acestor limbi: a) aspectul complexului sonor al cuvintelor nu e determinat de sensul acestuia; b) regularitatea schimb─ârilor fonetice. M. comparativ-istoric─â a fost folosit─â ├«nt├óia oar─â ├«n primul sfert al secolului al XIX-lea, ├«n mod independent, de c─âtre lingvi╚Ötii germani Franz Bopp ╚Öi Iacob Grimm ╚Öi de lingvistul danez Rasmus Kristian Rask ├«n lucr─ârile lor despre limbile germanice, sanscrit─â, greac─â ╚Öi latin─â. Dup─â ei, lingvistul ╚Öi filologul german Friedrich Diez a folosit-o ├«n studierea limbilor romanice, iar lingvistul ╚Öi filologul rus Alexandru Hristoforovici Vostokov ├«n studierea limbilor slave. Aceast─â m. a r─âmas p├ón─â ast─âzi principala m. de cercetare lingvistic─â ╚Öi numai datorit─â aplic─ârii ei lingvistica a devenit o ╚Ötiin╚Ť─â. ÔŚŐ ~ geografiei lingvistice: m. de cercetare a fenomenelor de limb─â prin stabilirea, pe baz─â de anchete, pe teren, a ariilor de r─âsp├óndire ├«n care se ├«ncadreaz─â. A fost folosit─â pentru prima oar─â de c─âtre lingvistul german G. Wenker, la sf├ór╚Öitul secolului al XIX-lea (1881) ├«n alc─âtuirea unui atlas lingvistic al limbii germane (Sprachatlas von Nord- und Mitteldeutsch), cu scopul de a demonstra existen╚Ťa grani╚Ťelor dialectale a╚Öa cum preconizaser─â neogramaticii. El s-a folosit de anchete prin coresponden╚Ť─â ╚Öi de chestionare mai ales fonetice. ├Än ciuda lipsurilor, a reu╚Öit s─â demonstreze tocmai contrariul: c─â nu exist─â grani╚Ťe dialectale, limite precise ├«ntre graiuri. ├Än primul deceniu al secolului al XX-lea, m. a fost mult ├«mbun─ât─â╚Ťit─â de c─âtre lingvistul francez Jules Gilli├ęron (1854-1926) ├«n alc─âtuirea Atlasului lingvistic al Fran╚Ťei (Atlas linguistique de la France) ├«ntre 1902-1910, ├«n colaborare cu Edmond Edmont. Din materialele adunate pentru atlas, Gilli├ęron a tras urm─âtoarele concluzii, valabile ╚Öi pentru studiul altor limbi: a) o inova╚Ťie lingvistic─â porne╚Öte dintr-un punct oarecare al teritoriului unei ╚Ť─âri ╚Öi se r─âsp├ónde╚Öte treptat, aproximativ circular, pe suprafe╚Ťe variabile; b) ariile laterale (marginale sau periferice) ale punctului din care porne╚Öte inova╚Ťia lingvistic─â au ╚Öansa de a evita aceast─â inova╚Ťie; c) ariile laterale p─âstreaz─â fazele anterioare ale limbii (pronun╚Ťarea, cuvintele sau formele gramaticale vechi), prin aceasta av├ónd un caracter conservator, arhaic; d) una din cauzele principale ale dispari╚Ťiei cuvintelor este omonimia; e) isoglosele ÔÇô liniile care arat─â pe harta lingvistic─â limitele aproximative ale r─âsp├óndirii unui fenomen de limb─â ÔÇô nu se suprapun, ci se ├«ntretaie, deci nu exist─â grani╚Ťe absolute ├«ntre dialecte; f) unele cuvinte migreaz─â dintr-o zon─â ├«n alta; g) este necesar ca fiecare fapt de limb─â s─â fie studiat separat, deoarece fiecare ├«╚Öi are istoria lui. Pe bun─â dreptate el a fost socotit ÔÇ×creatorul geografiei lingvisticeÔÇŁ, lucrarea lui atr─âg├ónd aten╚Ťia tuturor marilor lingvi╚Öti din Europa. Astfel, m. geografiei lingvistice a fost adoptat─â ╚Öi folosit─â de lingvistul francez Antoine Meillet (1866-1936) ╚Öi de lingvistul italian Matteo Bartoli (1873-1946). Sub influen╚Ťa atlasului ├«ntocmit de Gilli├ęron, ├«n multe ╚Ť─âri s-a ini╚Ťiat munca de elaborare a atlaselor lingvistice. Au ap─ârut astfel: Atlasul lingvistic al limbii italiene (├«n 8 volume), sub conducerea romani╚Ötilor elve╚Ťieni Karl Jaberg (1877-1958) ╚Öi Jakob Jud (1882-1952), ├«ntre 1919-1928; Atlasul lingvistic ╚Öi etnografic italian al Corsicei (├«n 10 volume), sub conducerea lingvistului Gino Bottiglioni, ├«ntre 1933-1942; Atlasul lingvistic al limbii ruse (un singur volum), sub conducerea lingvi╚Ötilor F. P. Filin ╚Öi M. D. Mal╚Ťev, ├«ntre 1936-1940; Atlasul lingvistic al limbii ruse (proiectat ├«n 13 volume, primul ap─âr├ónd sub conducerea lui R. I. Avanesov ├«n 1957) etc. Pentru limba rom├ón─â au folosit m. geografiei lingvistice: lingvistul german G. Weigand (1860-1930), ├«n alc─âtuirea primului atlas lingvistic al limbii rom├óne ÔÇô Lingvistischer Atlas des daco-rum├Ąnischen Sprachgebiets, Leipzig, 1898-1909; I.-A. Candrea, ├«n proiectul pentru alc─âtuirea unui atlas lingvistic al Banatului, ├«n leg─âtur─â cu care a publicat un studiu teoretic ├«nso╚Ťit de c├óteva h─âr╚Ťi (1924); Muzeul limbii rom├óne, ├«n alc─âtuirea Atlasului lingvistic rom├ón ├«nceput ├«n 1921 -1922 ╚Öi Institutul de lingvistic─â din Cluj, care a continuat publicarea acestui atlas (ALR I, Vol. I ╚Öi ALRM I, Vol. I, ap─ârute in 1938, iar ALR I, Vol. II ╚Öi ALRM I, Vol. II, ap─ârute ├«n 1942, toate sub conducerea lui Sever Pop; ALR II, Vol. I ╚Öi ALRM II, Vol. I, ap─ârute ├«n 1940 sub conducerea lui Emil Petrovici; ALR II, Vol. II ╚Öi III (1956), IV (1961) ╚Öi ALRM II, Serie nou─â, Vol. I, ap─ârute ├«n 1956 sub conducerea lui Emil Petrovici ╚Öi I. P─âtru╚Ť; ALR II, Serie nou─â, Vol. I ╚Öi II (1956), III (1961), IV (1965), V (1966), VI (1969) ╚Öi VII (1972), ap─ârute sub redac╚Ťia lui Emil Petrovici ╚Öi I. P─âtru╚Ť; Micul atlas lingvistic rom├ón, Partea II (ALRM II), Serie nou─â, Vol. II ╚Öi III (1967) sub redac╚Ťia lui Emil Petrovici, iar Vol. IV (1981) sub redac╚Ťia lui I. P─âtru╚Ť; Texte dialectale, Suplement la ALR II, ap─ârute ├«n 1943 la Sibiu ╚Öi Leipzig, sub conducerea lui Emil Petrovici etc.; lingvi╚Ötii clujeni S. Pu╚Öcariu, E. Petrovici, D. Macrea, I. P─âtru╚Ť ╚Öi R. Todoran, ├«n elaborarea unor studii fonetice, de vocabular ╚Öi de reparti╚Ťie a graiurilor daco-rom├óne; lingvi╚Ötii bucure╚Öteni B. Cazacu, Teofil Teaha, Ion Ionic─â ╚Öi Valeriu Rusu ├«n elaborarea ╚Öi publicarea Noului atlas lingvistic rom├ón pe regiuni (NALR) ÔÇô Oltenia I (1967), II (1970), III (1974), IV (1980), V (1984), a Textelor dialectale. Oltenia (1967), Muntenia I (1973), II (1975) ╚Öi III (1986); lingvi╚Ötii clujeni Petru Neiescu, Gr. Rusu ╚Öi Ionel Stan ├«n elaborarea ╚Öi publicarea NALR. Maramure╚Ö I (1969), II (1971), III (1973); lingvi╚Ötii clujeni Gr. Rusu, Viorel Bidian ╚Öi Dumitru Lo╚Öon╚Ťi ├«n elaborarea ╚Öi publicarea NALR. Transilvania I (1993); lingvi╚Ötii moldoveni Stelian Dumistr─âcel, Doina Hreapc─â ╚Öi Ion-Horia B├órleanu ├«n elaborarea ╚Öi publicarea NALR. Moldova ╚Öi Bucovina, I (1987) ╚Öi a Textelor dialectale din aceea╚Öi zon─â (1993); lingvi╚Ötii b─ân─â╚Ťeni sub conducerea lui Petru Neiescu, ├«n elaborarea ╚Öi publicarea NALR. Banat I (1980) etc. Pe l├óng─â atlasele ╚Öi textele dialectale amintite trebuie s─â mai men╚Ťion─âm ╚Öi numeroasele monografii lingvistice asupra unor dialecte (subdialecte) ╚Öi graiuri (mai ales) rom├óne╚Öti, ├«n elaborarea c─ârora s-a folosit, de asemenea, m. amintit─â: Graiul din ╚Üara Oa╚Öului (├«n Buletinul Societ─â╚Ťii de filologie, II, Bucure╚Öti, 1907) de I.-A. Candrea; Graiul din ╚Üara Ha╚Ťegului, Bucure╚Öti, 1915, de Ovid Densusianu; Graiul din ╚Üara Oltului (├«n ÔÇ×Grai ╚Öi sufletÔÇŁ, I, 1924, pp. 107-139) de G. ╚śerban Cornil─â; Graiul ╚Öi folklorul Maramure╚Öului, Bucure╚Öti, 1925, de Tache Papahagi; ╚Üinutul Vrancei, Bucure╚Öti, 1930, de I. Diaconu; Graiul putnean (├«n ÔÇ×EthnosÔÇŁ, 1941, I, p. 91 ╚Öi urm.) de Iorgu Iordan; Graiul de pe valea Cri╚Öului Negru, Bucure╚Öti, 1961, de Teofil Teaha; Graiul, etnografia ╚Öi folclorul zonei Chioar, Baia Mare, 1983, coordonatori: Gheorghe Pop ╚Öi Ion Chi╚Ö ╚śter etc. M. geografiei lingvistice a permis cunoa╚Öterea mai am─ânun╚Ťit─â ╚Öi mai exact─â a faptelor de limb─â, c─âci cercetarea atent─â a modului ├«n care pronun╚Ť─ârile, cuvintele ╚Öi formele gramaticale se propag─â de la un punct la altul ne ajut─â s─â p─âtrundem mai ad├ónc ├«n mecanismul evolu╚Ťiei limbii. ÔŚŐ ~ de anchet─â: ansamblu de procedee prin care un anchetator ob╚Ťine, culege ╚Öi ├«nregistreaz─â pe teren datele necesare descrierii unui grai, subdialect sau dialect. Fazele preliminare momentului aplic─ârii acesteia sunt: fixarea scopului cercet─ârii ╚Öi a tipului de lucrare ce urmeaz─â a fi realizat─â ├«n urma anchetei; alegerea localit─â╚Ťii ╚Öi a informatorului, pe baza unor criterii dinainte stabilite etc. M. de anchet─â are ├«n vedere dou─â etape ale cercet─ârii pe teren: stimularea dirijat─â prin chestionar a informatorului ╚Öi ├«nregistrarea informa╚Ťiei. Ea poate fi: direct─â (c├ónd dialectologul ├«nregistreaz─â datele ob╚Ťinute la fa╚Ťa locului) sau prin coresponden╚Ť─â (c├ónd dialectologul ├«nregistreaz─â datele ob╚Ťinute ulterior anchetei); monografic─â (c├ónd se descrie graiul, subdialectul sau dialectul ├«n ansamblu) sau a geografiei lingvistice (v. mai ├«nainte). Sarcina fundamental─â a dialectologului este ca ÔÇô ├«n spiritul m. de anchet─â ÔÇô s─â culeag─â cu r─âbdare faptele de pe teren, s─â le clasifice metodic ╚Öi s─â le interpreteze corect. ÔŚŐ ~ foneticii instrumentale: m. care presupune folosirea mijloacelor mecanice perfec╚Ťionate pentru ├«nregistrarea vorbirii oamenilor, ├«n vederea cercet─ârilor lingvistice. Creatorul acestei metode este abatele francez Jean Pierre Rousselot (1846-1924). Ea a permis cunoa╚Öterea mult mai am─ânun╚Ťit─â ╚Öi mai exact─â a modului de pronun╚Ťare a sunetelor (nici un cuv├ónt nu este pronun╚Ťat la fel de doi vorbitori; nici un vorbitor nu poate pronun╚Ťa de dou─â ori la fel acela╚Öi cuv├ónt etc.). Printre lingvi╚Ötii rom├óni care au acceptat ╚Öi au folosit m. foneticii instrumentale se num─âr─â Sextil Pu╚Öcariu (1877-1948), Alexandru Rosetti, Emil Petrovici, Andrei Avram, Emanuel Vasiliu etc. ÔŚŐ ~ reconstr├║c╚Ťiei: m. care vizeaz─â reconstruirea unei limbi-baz─â pornind de la tr─âs─âturile comune ale limbilor derivate din aceasta. A fost folosit─â pentru prima dat─â ├«n determinarea tr─âs─âturilor indo-europenei comune de c─âtre lingvistul german August Schleicher (1821-1868) care i-a stabilit ╚Öi principiile fundamentale. M. reconstruc╚Ťiei presupune obligatoriu compara╚Ťia istoric─â. ÔŚŐ ~ stat├şstic─â; m. folosit─â ├«n lingvistica contemporan─â (matematic─â sau aplicat─â); ea presupune cercetarea limbii cu mijloace matematice, cercetarea aspectelor algebrice, cantitative ╚Öi formale ale fenomenelor de limb─â, ├«n vederea folosirii lor ├«n traducerea automat─â. Prin folosirea m. statistice se urm─âre╚Öte stabilirea frecven╚Ťei, a modului de distribu╚Ťie ╚Öi a importan╚Ťei pe care o au ├«n limb─â cuvintele ╚Öi alte elemente de ordin lingvistic (v. ╚Öi gram├ític─â, lingv├şstic─â).

Metod─â dex online | sinonim

Metod─â definitie

Intrare: metod─â
metod─â substantiv feminin
metod
metod
metod