metocar definitie

5 definiții pentru metocar

METOCÁR, metocari, s. m. Călugăr care are în grija lui un metoc. – Metoc + suf. -ar.
METOCÁR, metocari, s. m. Călugăr care are în grija lui un metoc. – Metoc + suf. -ar.
METOCÁR, metocari, s. m. Călugăr însărcinat cu purtarea de grijă a unui metoc; îngrijitor al caselor sau dependințelor unei mănăstiri. I se dă slujba de metocar, adică îngrijitor al caselor pe care mănăstirea le are în București. STĂNOIU, C. I. 8.
metocár s. m., pl. metocári
metocár s. m., pl. metocári

metocar dex

Intrare: metocar
metocar substantiv masculin