Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru meteorit

METEOR├ŹT, meteori╚Ťi, s. m. Fragment desprins dintr-un corp cosmic (care str─âbate atmosfera ╚Öi cade pe suprafa╚Ťa P─âm├óntului). [Pr.: -te-o-] ÔÇô Din fr. m├ęt├ęorite.
METEOR├ŹT, meteori╚Ťi, s. m. Bucat─â desprins─â dintr-un corp cosmic (care str─âbate atmosfera ╚Öi cade la suprafa╚Ťa P─âm├óntului). [Pr.: -te-o-] ÔÇô Din fr. m├ęt├ęorite.
METEOR├ŹT, meteori╚Ťi, s. m. Corp de natur─â mineral─â care, provenind din spa╚Ťiile interplanetare, str─âbate atmosfera ╚Öi cade izolat sau ├«n grupuri pe suprafa╚Ťa p─âm├«ntului; bolid.
meteor├şt (-te-o-) s. m., pl. meteor├ş╚Ťi
meteor├şt s. m. (sil. -te-o-), pl. meteor├ş╚Ťi
METEOR├ŹT s. (ASTRON.) (├«nv. ╚Öi pop.) piatr─â, (├«nv.) meteorolit.
METEOR├ŹT s.m. Corp care cade pe p─âm├ónt provenind din spa╚Ťiul interplanetar; bolid. [< fr. m├ęt├ęorite].
METEOR├ŹT s. m. corp mineral sau metalic care cade pe p─âm├ónt din spa╚Ťiul cosmic. (< fr. m├ęt├ęorite)
METEOR├ŹT ~╚Ťi m. Bucat─â dintr-un corp cosmic, care, travers├ónd atmosfera, cade pe suprafa╚Ťa P─âm├óntului; aerolit. [Sil. -te-o-] /<fr. m├ęt├ęorite
METEORIT s. (ASTRON.) (înv. și pop.) piatră, (înv.) meteorolit.
METEOR├ŹT (< fr. {i}) s. m. Fragment de corp ceresc provenit din spa╚Ťiul cosmic, care poate str─âbate atmosfera P─âm├óntului ajung├ónd p├ón─â la sol (ex. aeroli╚Ťii, tectilele etc.). ├Än func╚Ťie de compozi╚Ťia lor chimic─â exist─â sideri╚Ťi sau m. metalici (con╚Ťin├ónd ├«n principal fier ╚Öi nichel), sideroli╚Ťi, cu compozi╚Ťie mixt─â (metalico-pietroas─â) ╚Öi aeroli╚Ťi sau m. litoizi, av├ónd ├«n compozi╚Ťie numai silica╚Ťi. Impactul acestora cu solul produce (uneori) explozii, cratere, cutremure ╚Öi incendii (ex. m. tungus). Se apreciaz─â c─â anual cad pe P─âm├ónt c. 20.000 t de m. ├Än apropiere de Grootfontein (Namibia) au fost g─âsite, ├«n 1920, r─âm─â╚Öi╚Ťele celui mai mare m. din lume (Hoba West), av├ónd greutatea de c. 60 t.

Meteorit dex online | sinonim

Meteorit definitie

Intrare: meteorit
meteorit substantiv masculin
  • silabisire: -te-o-