Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru metatars

METAT├üRS, metatarsuri, s. n. Parte din scheletul labei piciorului cuprins─â ├«ntre tars ╚Öi falange, format─â din cinci oase dispuse radial. ÔÇô Din fr. m├ętatarse.
METAT├üRS, metatarsuri, s. n. Parte din scheletul labei piciorului cuprins─â ├«ntre tars ╚Öi falange, format─â din cinci oase dispuse radial. ÔÇô Din fr. m├ętatarse.
METAT├üRS, metatarsuri, s. n. Por╚Ťiune din scheletul labei piciorului, format─â din cinci oase paralele cuprinse ├«ntre tars ╚Öi degete.
metatárs s. n., pl. metatársuri
metatárs s. n., pl. metatársuri
METAT├üRS s.n. Scheletul p─âr╚Ťii de mijloc a labei piciorului, compus din cinci oase aproape paralele. [< fr. m├ętatarse, cf. gr. meta ÔÇô dup─â, tarsos ÔÇô tars].
METAT├üRS s. n. por╚Ťiune a scheletului piciorului ├«ntre tars ╚Öi falange. (< fr. m├ętatarse)
METAT├üRS ~uri n. Parte a scheletului piciorului situat─â ├«ntre tars ╚Öi falange. /<fr. m├ętatarse
*metat├írs n., pl. ur─ş (vgr. metat├írsion. V. tars). Anat. Cele cinc─ş oase paralele care formeaz─â mijlocu talpe─ş, ├«ntre degete ╚Öi c─âlc├«─ş, cum e la m├«n─â metacarpu.

Metatars dex online | sinonim

Metatars definitie

Intrare: metatars
metatars substantiv neutru